Prezentare

      Muzeul de Istorie Naturala din Iasi a fost înfiintat la data de 4 februarie 1834, din initiativa unui grup restrâns de membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturza si Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen înfiintat în Principatele Române si, ca institutie culturala, avea drept scop sa prezinte publicului din Iasi "bogatiile pamântene si subpamântene ale Moldovei, precum si curiozitati din alte parti ale lumii".
      Solemnitatea inaugurarii Muzeului a avut loc duminica, la casa Bals, de pe ulita Podu Verde, azi bulevardul Copou. În aceasta casa Muzeul a functionat pâna în anul 1838, când s-a mutat în Sala mare de la Academia Mihaileana.
Fosta casa Roset, monument de arhitectura construit la sfarsitul sec. XVIII in stil neoclasic       În anul 1840 s-a cumparat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de pe ulita Hagioaiei, azi bulevardul Independentei, nr. 16, cladire în care Muzeul, împreuna cu Societatea, îsi desfasoara activitatea si în prezent. În articolul 5 din Proiectul de cumparare al casei se mentioneaza: "Cumpararea acestei case este destinata special pentru Cabinetul de Istorie Naturala sau Muzeu, fiind facuta într-un scop al binelui public".
      Cladirea, cunoscuta si sub denumirea de casa Roset, a fost construita la finele secolului XVIII, în stil neoclasic, cu bolta pentru trasuri, fiind astazi unul din putinele monumente arhitectonice ale Iasului cu o structura a parterului de bolti pe arce.
      Pentru a face fata nevoilor crescânde ale Muzeului "Departamentul din launtru", prin porunca 11 599 din 16 april 1844, aproba ca locul viran de la est de Muzeu sa fie amenajat într-o piata publica pentru desfacerea produselor agricole: fân, faina, miere, vin, lemne de foc, cherestea, etc... Producatorii plateau o taxa de care beneficiau Societatea si Muzeul. Piata publica a fost desfiintata în anul 1872, când, din initiativa lui Grigore Cobalcescu si Anastasie Fatu, locul se îngradeste si se organizeaza o mica Gradina Botanica în care Dimitrie Brândza, conservatorul Muzeului din acea vreme, planteaza diferiti arbori, printre care cei doi stejari seculari, declarati în 1973, Monumente ale Naturii.
      Muzeul pastreaza în colectiile sale piese donate la inceputul secolului XIX de catre mitropolitul Veniamin Costachi (o colectie de oase de mamut si rinocer paros, gasite agatate drept contra greutate la cumpana unei fântâni din Râsca, tinutul Falticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba, achizitionat contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Bals, Gheorghe Asachi si altii.
Sala Istorica Al.I.Cuza; monument de istorie: aici a avut loc votarea candidaturii       Chiar de la înfiintare Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece colectiile sale erau folosite ca material didactic la lectiile de istorie naturala de la Academia Mihaileana. Începând cu data de 11 martie 1834 dr. Iacob Cihac a tinut în cadrul Muzeului conferinte publice, tiparite în anul 1837, in primul Manual de istorie naturala în limba româna, editat la Institutul Albinei din Iasi. Acest manual, împreuna cu alte tiparituri ulterioare, a contribuit la formarea terminologiei de specialitate în limba româna. Tot din aceasta perioada dateaza primul herbar al Muzeului, constituit dintr-o colectie de 2844 de plante colectate în anul 1835 de botanistul Iulius Edel si farmacistul Iosef Szabo pe parcursul unei expeditii în zona Moldovei.
      Cabinetul de Istorie Naturala devine cunoscut marelui public si prin faptul ca, în una din salile lui, deputatii din Partida Nationala, în noaptea de 3/15 ianuarie 1859, au hotarât candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei.
      În sala declarata ulterior “Monument Istoric”, printre cei 30 de deputati se aflau cei mai înflacarati patrioti pentru unirea Tarilor Române ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla, Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset Tetcanu, Nicolae Sutu s.a.
      Cea mai completa relatare a evenimentului din noaptea de 3/15 ianuarie 1859 ne-a lasat-o Vasile Alecsandri într-o scrisoare catre fratele sau, Iancu Alecsandri, unde subliniaza printre altele, ca “noua, celor adunati aici ni se dadu numele de Gruparea de la elefant”.
      Sala expune, alaturi de obiecte si mobilier cu valoare istorica, portretele celor care au înfiintat Muzeul si Societatea, a personalitatilor care au activat la Muzeu de-a lungul timpului: Iacob Cihac, Grigore Cobalcescu, Anastasie Fatu, Petru Poni, Ioan Borcea, Nicolae Leon, Constantin Motas, Neculai Macarovici, Constantin Visarion Mândru s.a.
      Prin refacerea lui, dupa pierderile suferite în timpul celui de-al doilea razboi mondial, si ulterior, sub îndrumarea Universitatii “Al.I.Cuza” muzeul a devenit o institutie culturala de înalt nivel stiintific, contribuind activ la desfasurarea procesului de învatamânt biologic de toate gradele. În prezent colectiile Muzeului numara peste 300 000 exemplare, cele mai valoroase fiind colectiile de Insecte, Moluste, Amfibieni, Reptile, Pasari, Minerale si Plante.
      Pentru publicul iesean, pentru elevi si studenti, Muzeul de Istorie Naturala din Iasi este un excelent loc de recreere si un spatiu de învatamânt. Colectiile sale stiintifice, biblioteca si laboratoarele sale se constituie într-o utila baza de studiu pentru toti cercetatorii din tara. Amplasat într-o oaza de verdeata si liniste Muzeul va ofera prilejul de a va îmbogati sufletul si de a participa la cunoasterea si protejarea lumii vii.