{"id":9304,"date":"2021-10-07T11:57:17","date_gmt":"2021-10-07T08:57:17","guid":{"rendered":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?page_id=9304"},"modified":"2021-10-15T11:20:45","modified_gmt":"2021-10-15T08:20:45","slug":"muzeul-de-zoologie-din-universitatea-alexandru-ioan-cuza-din-iasi","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?page_id=9304","title":{"rendered":"Muzeul de Zoologie"},"content":{"rendered":"\n
\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Colec\u021biile didactice<\/h3>\n\n\n\n

Predarea disciplinei de Zoologie este programat\u0103 pe parcursul anilor de studiu I \u0219i II. Aceste cursuri sunt \u00eenso\u021bite de lucr\u0103ri practice de laborator unde studen\u021bii observ\u0103 materialul zoologic, efectueaz\u0103 exerci\u021bii de sistematizare \u0219i clasificare a animalelor, se fac disec\u021bii, se observ\u0103 preparate microscopice.<\/p>\n\n\n\n

\u00censu\u0219irea cuno\u0219tin\u021belor de zoologie \u00een bune condi\u021bii nu s-a putut face f\u0103r\u0103 o baz\u0103 material\u0103 didactic\u0103 complex\u0103, dotat\u0103 cu o larg\u0103 gam\u0103 de mijloace de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, primul loc ocup\u00e2ndu-l exponatele cu animale din colec\u021bie. Al\u0103turi de exponate: animale \u00eemp\u0103iate, animale conservate \u00een formol sau alcool \u00een vase cilindrice, schelete sau p\u0103r\u021bi de schelete, insectare, se folosesc plan\u0219e didactice, prezent\u0103ri Power point, \u00eenregistr\u0103ri audio-video.<\/p>\n\n\n\n

Aceste mijloace de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt sunt utilizate \u0219i la disciplinele de: Entomologie, Biologia d\u0103un\u0103torilor animali, Parazitologie, unele teme de Evolu\u021bionism.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Pentru studen\u021bii de la alte facult\u0103\u021bi, pentru elevi \u0219i pentru cei ce viziteaz\u0103 Universitatea consider\u0103m ca o necesitate a \u00eentocmi o c\u0103l\u0103uz\u0103 care se refer\u0103 la diversitatea speciilor de animale expuse \u00een vitrine.<\/p>\n\n\n\n

Nu ne-am propus \u0219i nici nu ar fi posibil, ca \u00een acest ghid, s\u0103 d\u0103m explica\u021bii am\u0103nun\u021bite la fiecare exponat (specie) \u00een parte. Prezent\u0103m aici informa\u021bii de baz\u0103 generale pentru cunoa\u0219terea lumii animale. Dac\u0103 cei ce vor vizita aceast\u0103 colec\u021bie de animale vor pleca cu satisfac\u021bia c\u0103 au v\u0103zut c\u00e2te ceva din complexitatea lumii animale \u0219i au \u00een\u021beles de ce exponatele sunt a\u0219ezate \u00eentr-o anumit\u0103 ordine sistematic\u0103 ce se bazeaz\u0103 pe criterii \u0219tiin\u021bifice, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au \u00een\u021beles \u0219i rostul colec\u021biei. \u0218tim c\u0103 nu le putem \u0219ti pe toate c\u00e2te sunt, dar important este s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m ceva din via\u021ba asta. Natura a creat f\u0103pturi de o neasemuit\u0103 ciud\u0103\u021benie \u0219i frumuse\u021be, care sunt adapt\u0103ri la mediul \u0219i modul de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Care este originea colec\u021biilor de animale, care sunt \u00eenceputurile sale dint\u00e2i, \u201dpiatra de hotar\u201d; va fi nevoie s\u0103 apel\u0103m la trecutul Universit\u0103\u021bii. Ne vom da seama c\u0103 moara macin\u0103 timpul, iar porunca cea dint\u00e2i nu a amu\u021bit. Universitatea \u201dAlexandru Ioan Cuza\u201d s-a \u00eenfiin\u021bat la 26 octombrie 1860 \u0219i a urmat tradi\u021bia Academiei Mih\u0103ilene, primul a\u0219ez\u0103m\u00e2nt de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 din Moldova, \u00eenfiin\u021bat\u0103 la 1835.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

La Facultatea de \u0218tiin\u021be a Universit\u0103\u021bii, disciplinele Biologie erau predate \u00eempreun\u0103, iar pentru lucr\u0103rile practice se foloseau de Muzeul de Istorie Natural\u0103 (\u00eenfiin\u021bat \u00een 1834) \u0219i de Gr\u0103dina Botanic\u0103 (\u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1856). \u00cen anul 1890, Zoologia se separ\u0103 de Botanic\u0103, dar se preda \u00eempreun\u0103 cu Fiziologia \u0219i Morfologia animal\u0103. Titularul cursului era prof. dr. Leon Cosmovici (1857-1921). El a \u00eenfiin\u021bat un laborator cu material didactic pentru lucr\u0103rile practice. Acest laborator a func\u021bionat \u00een Strada Buzdugan nr.1 (actuala strad\u0103 G. Ibr\u0103ileanu), pe locul unde se afl\u0103 Farmacia Spitalului C.F. Ia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Universitatea \u00ee\u0219i avea sediul, la \u00eenceputuri, \u00eentre aripile Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie. Ast\u0103zi se p\u0103streaz\u0103 o bucat\u0103 de zid a vechii por\u021bi de la intrare. Universitatea \u201dAlexandru Ioan Cuza\u201d (Corpul A) a fost construit\u0103 pe locul unde a fost vechiul Teatru Na\u021bional a lui Millo \u0219i Alecsandri, care a ars \u00een noaptea de 17-18 februarie 1888. Marele Palat al Universit\u0103\u021bii a fost dat \u00een folosin\u021b\u0103 \u00een 1897 pe strada Podul Verde (actuala strad\u0103 Carol I). Vechiul teatru care a ars era amplasat cam \u00eentre intrarea principal\u0103 la aula mare \u0219i statuia lui Xenopol, iar \u00een zona unde este ast\u0103zi statuia lui Mihail Kog\u0103lniceanu era \u0218coala de Bele-Arte \u2013 care a fost demolat\u0103 \u0219i mutat\u0103 \u00een Strada Muzelor \u2013 unde a fost Liceul Oltea Doamna \u2013 actualul Colegiu M. Eminescu. Colec\u021biile de Zoologie din strada Buzdugan au fost mutate \u00een Palatul Universit\u0103\u021bii 1897.\u00cen anul 1906, Zoologia devine disciplin\u0103 independent\u0103 prin \u00eencadrarea prof. dr. Ioan Borcea, care f\u0103cuse studii \u0219i la Paris (Sorbona). \u00cen 1912, prof. dr. Ioan Borcea pune bazele catedrei de Zoologie pe care o conduce p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1936. Dac\u0103 prof. dr. Leon Cosmovici este ini\u021biatorul colec\u021biilor de zoologie, prof. dr. Ioan Borcea, \u00een cei 30 de ani de activitate, a dotat, \u00een cea mai mare parte, zestrea didactic\u0103. \u00cen acea perioad\u0103 Universitatea a cump\u0103rat din Germania \u2013 plan\u0219e didactice, preparate microscopice, microscoape, preparate cu animale (conservate \u00een lichid) sau p\u0103s\u0103ri \u0219i mamifere \u00eemp\u0103iate. Aceast\u0103 colec\u021bie a fost instalat\u0103 la parterul Universit\u0103\u021bii, latura vestic\u0103, vis-a-vis de Policlinica studen\u021beasc\u0103. Un inventar f\u0103cut la 15 iunie 1953 de c\u0103tre zoologul Vasile Ionescu \u2013 consemneaz\u0103 \u00eentr-un registru \u2013 existen\u021ba a: 514 nevertebrate (din care 113 cutii cu insecte), 42 preparate de procariote, 180 pe\u0219ti, 18 broa\u0219te, 82 reptile (din care 61 \u0219erpi), 361 p\u0103s\u0103ri \u00eemp\u0103iate, 29 mamifere \u00eemp\u0103iate \u0219i 21 de mulaje.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1963 (februarie), finaliz\u00e2ndu-se lucr\u0103rile la latura sudic\u0103 a Corpului B al Universit\u0103\u021bii, \u00eentreaga Facultate de Biologie, Geografie-Geologie, a fost mutat\u0103. Pentru Zoologie s-a rezervat spa\u021biul de la parter. \u00cen anul 1990, Facultatea de Biologie se separ\u0103 de Facultatea de Geografie-Geologie. Colec\u021bia cu animale nevertebrate a fost instalat\u0103 timp de 45 de ani (p\u00e2n\u0103 \u00een 2008) \u00een spa\u021biul unde se afl\u0103 acum Biblioteca de Geografie-Geologie. De la acea dat\u0103 \u2013 aceast\u0103 colec\u021bie se afl\u0103, al\u0103turi de cea de vertebrate, la parter al\u0103turi de Biblioteca de Matematic\u0103. Colec\u021biile de zoologie, ca toate cele f\u0103cute de m\u00e2na omului, sunt sub asaltul timpului. De-a lungul anilor, au fost suferite mai multe prefaceri, recondi\u021bion\u0103ri. \u00cen al doilea r\u0103zboi mondial, Universitatea cu o parte din zestrea ei \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u00een vagoane de tren (martie 1943) a luat calea refugiului spre Oltenia.<\/p>\n\n\n\n

Cutremurul din martie 1977 a afectat o parte din colec\u021bii. Dar slujitorii zoologiei au avut grij\u0103 ca \u00een permanen\u021b\u0103, s\u0103 se aduc\u0103 complet\u0103ri. Cele mai multe preparate \u00een lichid (pe\u0219ti marini) au fost f\u0103cute \u00een prim\u0103vara anilor 1965-1972. Pe\u0219tii au fost pescui\u021bi cu ajutorul traulerelor de (faun\u0103 marin\u0103) pescuit oceanic, \u00een special de pe coastele atlantice ale Mauritaniei. Primul urma\u0219 al prof. dr. Ioan Borcea a fost prof. Constantin Mota\u0219, care era un talentat orator dar \u0219i desenator. A executat o serie de plan\u0219e color care rivalizeaz\u0103 cu cele tip\u0103rite \u00een str\u0103in\u0103tate (Germania). Este demn de amintit c\u0103 prof. dr. C. Mota\u0219, \u00een primul r\u0103zboi mondial, la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, instalat \u00eentr-un avion survola linia frontului \u0219i f\u0103cea schi\u021be, planuri de lupt\u0103. To\u021bi urma\u0219ii prof. dr. I. Borcea la disciplinele zoologice \u0219i-au adus o anumit\u0103 contribu\u021bie la p\u0103strarea, \u00eembog\u0103\u021birea, recondi\u021bionarea colec\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n

Adesea, pe trecut se a\u0219az\u0103 tezaurul uit\u0103rii. Este bine s\u0103 ne amintim, noi cei de azi, de figura ilu\u0219trilor \u00eenainta\u0219i \u0219i chipul lor ne urm\u0103re\u0219te ca o obsedant\u0103 imagine. Ei au fost visul, n\u0103zuin\u021ba, for\u021ba ce au dus mai departe flac\u0103ra cunoa\u0219terii. \u00cen aceste colec\u021bii se afl\u0103 ceva din via\u021ba celor ce au trecut, \u00een bucurie \u0219i \u00een durere, pe meleagurile ie\u0219ene. Noi, cei de ast\u0103zi, chem\u0103m din oglinda timpului umbrele \u00eenainta\u0219ilor f\u0103r\u0103 r\u0103sunet de pa\u0219i. Ei au trudit la lumina lum\u00e2n\u0103rilor cu seu, l\u0103s\u00e2ndu-ne mo\u0219tenire munca \u0219i cutezan\u021ba lor, str\u0103dania a mul\u021bi ani. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom face o incursiune \u00een colec\u021biile didactice zoologice actuale pentru a creiona un ghid ce poate fi utilizat de elevi, studen\u021bi \u0219i to\u021bi cei ce vor s\u0103 viziteze Universitatea. Ghidul urmeaz\u0103 clasificarea Regnului<\/strong> Animal<\/strong> \u00een categorii sistematice mari, \u00eencreng\u0103turi, clase, ordine, familii, gen \u0219i specie.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Regnul Animal<\/strong>, de care se ocup\u0103 Zoologia, se \u00eemparte \u00een dou\u0103 grupe mari: <\/p>\n\n\n\n

Nevertebrate<\/strong> (animale f\u0103r\u0103 schelet intern) \u0219i Chordate<\/strong> (animale cu schelet intern).<\/p>\n\n\n\n

NEVERTEBRATELE<\/span><\/strong>. <\/p>\n\n\n\n

Prima \u00eencreng\u0103tur\u0103 dintre Nevertebrate<\/strong> \u2013 cuprinde animalele cu cea mai simpl\u0103 structur\u0103 Protozoarele<\/strong> (protos<\/em> \u2013 primul; zoon<\/em> \u2013 animal). Ele sunt animale unicelulare, multe au dimensiuni microscopice. Tr\u0103iesc fie liber, \u00een mediul acvatic sau umed, fie parazit\u00e2nd organisme pluricelulare. De\u0219i organismul lor este o singur\u0103 celul\u0103, el este capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 toate func\u021biile vitale. Citoplasma lor prezint\u0103 diferen\u021bieri (organite): flageli, cili, pseudopode, corpusculi bazali, vacuole digestive, vacuole contractile, cloroplaste.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u00cen \u00eencreng\u0103tura Protozoare<\/strong>, g\u0103sim din clasa rizopode<\/strong> (rhyzos<\/em> \u2013 r\u0103d\u0103cini; podos<\/em> \u2013 picior) foraminiferele \u2013 protozoare ce au o cochilie calcaroas\u0103 pe suprafa\u021ba c\u0103reia se g\u0103sesc g\u0103urele, prin care ies picioru\u0219ele \u00een form\u0103 de r\u0103d\u0103cin\u0103 (foramen<\/em>, is<\/em> \u2013 orificiu). Prin depunerea pe fundul m\u0103rilor a cochiliilor unor foraminifere care au tr\u0103it \u00een era mezozoic\u0103 ( cu 200-250 milioane de ani \u00een urm\u0103), s-au format depozite de cret\u0103. Tot \u00een acele vremuri au tr\u0103it foraminifere de m\u0103rimea unui bob de maz\u0103re, care au format calcarul numulitic, \u00eentrebuin\u021bat \u00een construc\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een clasa rizopodelor fac parte \u0219i radiolarii<\/strong> \u2013 ce au cochilia chitinoas\u0103. Prin orificiile sale ies pseudopode sub\u021biri ca ni\u0219te raze. Prin orificii ies \u0219i spicule, formate din bioxid de siliciu. Imaginea foraminiferelor \u0219i a radiolarilor st\u00e2rne\u0219te admira\u021bia \u0219i uimirea unei colosale dantel\u0103rii, create de natur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Trecem la urm\u0103toarea \u00eencreng\u0103tur\u0103<\/strong>: Spongieri<\/strong> \u2013 bure\u021bi de mare. Aceste animale duc o via\u021b\u0103 sedentar\u0103, at\u00e2t \u00een apele m\u0103rilor c\u00e2t \u0219i \u00een ape dulci, fiind fixa\u021bi de st\u00e2nci sau plante acvatice. Cei mai mul\u021bi tr\u0103iesc \u00een colonii (asocia\u021bi), dar sunt \u0219i indivizi izola\u021bi. Spongierii pot fi: corno\u0219i, calcaro\u0219i \u0219i silico\u0219i, dup\u0103 scheletul pe care-l vedem secretat de anumite celule din corp. Buretele de mare (Euspongia officinalis<\/em>) este o colonie cu schelet cornos \u0219i se \u00eentrebuin\u021ba, \u00een trecut, la baie sau pentru \u0219ters tabla. Buretele de ap\u0103 dulce (Spongilla lacustris<\/em>): \u00een schelet \u00eent\u00e2lnim spicule silicioase c\u00e2t \u0219i fibre spongioase de spongin\u0103. Dac\u0103 se rupe corpul \u00een buc\u0103\u021bi, fiecare bucat\u0103 se reface \u0219i d\u0103 na\u0219tere unui nou spongier.<\/p>\n\n\n\n

Pe valvele de midii, stridii \u0219i pe unele pietre aruncate de apele m\u0103rii pe plaje, se v\u0103d scobituri \u0219i \u0219an\u021buri neregulate, \u00eentortocheate \u0219i \u00eentre ele se v\u0103d mici orificii. Aceste \u0219an\u021buri \u0219i g\u0103urele sunt opera unui spongier numit Vioa<\/strong>. Animalul (buretele) viu are culoarea galben\u0103 \u0219i ro\u0219ie \u0219i st\u0103 ascuns \u00een \u0219an\u021burile calcaroase. Animalul secret\u0103 prin corpul s\u0103u un acid care este capabil s\u0103 formeze aceste g\u0103urele \u0219i poate fi considerat o adev\u0103rat\u0103 carie a scoicilor \u0219i a pietrelor marine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencreng\u0103tura Celenterate<\/strong> (coelos \u2013 cavitate, enteron<\/em> \u2013 intestin), sunt animale mai ales marine, dar \u0219i de ape dulci. Au un orificiu buco-anal \u00eenconjurat de tentacule. Singura cavitate a corpului este \u0219i cavitate digestiv\u0103. Dintre celenterate, cea mai cunoscut\u0103 \u00een apele dulci g\u0103sim hidra (Hydra viridis<\/em>) \u2013 sub form\u0103 de s\u0103cule\u021b. Se fixeaz\u0103 de substrat cu un disc adeziv, iar la extremitatea opus\u0103 se g\u0103se\u0219te orificiul buco-anal, \u00eenconjurat de 5-8 tentacule. Meduzele \u2013 sunt animale marine solitare, ce au corpul gelatinos \u0219i transparent, care \u00eenoat\u0103 \u00een ap\u0103. \u00cen Marea Neagr\u0103 se afl\u0103 \u2013 Aurelia aurita<\/em> \u2013 are form\u0103 de clopot de culoare albicioas\u0103. Sub clopot \u00een centru este gura, \u00eenconjurat\u0103 de patru bra\u021be lungi. O alt\u0103 meduz\u0103 este inima m\u0103rii (Rhizostoma pulmo<\/em>). Are form\u0103 de p\u0103l\u0103rie bombat\u0103 \u2013 conturul ca un cerc. Ventral, \u00een centrul p\u0103l\u0103riei spongioase, \u00een jos, sunt 8 bra\u021be ca ni\u0219te conopide. Pe aceste bra\u021be sunt mii de pori  ce sug hrana care a fost digerat\u0103 \u00een afara corpului. Prin pori, meduza arunc\u0103 asupra pr\u0103zii sucuri, digestive. Prada este prins\u0103 \u00eentre bra\u021be. Antozoarele<\/strong> \u2013 celenterate marine \u2013 dedi\u021bei de mare (actiniile), fixa\u021bi pe pietre. Au culori ro\u0219ii, albastre, verzi, galbene \u2013 parc\u0103 formeaz\u0103 o paji\u0219te de flori. Coralii, coralul ro\u0219u (Coralium rubium<\/em> \u2013 m\u0103rgeanul) are forma unei tufe de culoare ro\u0219ie. \u00centre corali sunt madreporanii, de forma unor arbora\u0219i, ce au un schelet calcaros, de culoare alb\u0103. Ei formeaz\u0103 insule de corali (recife). Ce vedem noi \u00een vitrine este doar scheletul calcaros al coralilor. Actiniile sunt forme solitare, lipsite de schelet. Se g\u0103sesc \u0219i \u00een Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n

\u00cencreng\u0103tura Viermilor<\/strong> se grupeaz\u0103 \u00een viermi la\u021bi (Plathelminthes<\/strong>), cu corpul turtit dorso-ventral. Viermele de g\u0103lbeaz\u0103 (Fasciola hepatica<\/em>) \u2013 tr\u0103ie\u0219te ca parazit \u00een ficatul oilor \u0219i al vitelor cornute. Tenia (panglica) este un vierme parazit, care tr\u0103ie\u0219te \u00een intestinul omului \u0219i la alte animale. Taenia caenurus<\/em> \u2013 de 1 m lungime, sub\u021bire, are gazd\u0103 definitiv\u0103 c\u00e2inele, lupul, vulpea, iar gazda intermediar\u0103 oaia. Se fixeaz\u0103 \u00een creier la oaie \u0219i produce c\u0103pierea. Taenia echinococus <\/em>de 4-6 m lungime. Gazd\u0103 definitiv\u0103 c\u00e2inele; gazda intermediar\u0103 este oaia, vaca \u0219i chiar omul. Taenia solium<\/em> \u2013 din intestinul omului produce multe ou\u0103 care ajung \u00een gunoaie. Porcul, gazd\u0103 intermediar\u0103, ia din gunoaie ou\u0103 \u0219i ajung \u00een tubul digestiv, unde se transform\u0103 \u00een larve \u0219i cisticerci (c\u00e2t bobul de maz\u0103re). Omul consum\u0103 carne cu cisticerci. Se dezvolt\u0103 noi tenii, care pot tr\u0103i \u00een intestinul omului \u0219i 15 ani. Ligula intestinalis<\/em> \u2013 cam de 80 cm lungime \u2013 paraziteaz\u0103 \u00een intestinul pe\u0219tilor. Viermi cilindrici<\/strong> (Nemathelminthes<\/strong>; nematos<\/em> \u2013 a\u021b\u0103; helminthes<\/em> \u2013 vierme). Limbricul (Ascaris lumbricoides<\/em>) paraziteaz\u0103 intestinul omului \u0219i al porcului.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Viermii inela\u021bi<\/strong> \u2013 au corpul segmentat \u00een inele: r\u00e2ma, lipitoarea.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2ma (Lumbricus terrestris<\/em>) \u2013 cea mai cunoscut\u0103. Prin lunile de var\u0103 se al\u0103tur\u0103 doi indivizi (ce au ambele sexe) \u0219i se fecundeaz\u0103 reciproc, fac schimb de spermatozoizi. Ou\u0103le sunt depuse \u00eentr-un man\u0219on secretat de clitelum, care se deschide la capete, form\u00e2nd un cocon. Materia v\u00e2scoas\u0103 din acest man\u0219on este o otrav\u0103 foarte puternic\u0103. Lipitoarea (Hirudo medicinalis<\/em>) \u2013 are o ventuz\u0103 bucal\u0103 cu trei f\u0103lci chitinoase. Se hr\u0103ne\u0219te cu s\u00e2ngele de la diferite animale care ajung \u00een ap\u0103. Viermi inela\u021bi care tr\u0103iesc \u00een mediul acvatic \u0219i au mul\u021bi che\u021bi \u00eenfip\u021bi \u00een parapode (ca ni\u0219te picioru\u0219e). Pe ele se prind branhiile \u2013 pentru respira\u021bie \u2013 exemplu Nereis<\/em> care face mi\u0219c\u0103ri \u0219erpuitoare. Corpul este alc\u0103tuit din numeroase inele (170) la partea posterioar\u0103 se termin\u0103 cu 2 cili (firi\u0219oare). Tr\u0103ie\u0219te \u00een mediul marin. Eunice viridis<\/em> ajunge la 1 m lungime iar E. gigantea<\/em> ajunge la aproape 3 m.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencreng\u0103tura Molu\u0219telor<\/strong> \u2013 cuprinde animale cu corpul moale \u0219i nesegmentat; melci, scoici, midii, stridii, caracati\u021be, nautilul.<\/p>\n\n\n\n

Melci<\/strong> (Gasteropode<\/strong>) \u2013 au corpul acoperit cu o cochilie calcaroas\u0103 r\u0103sucit\u0103 \u00een spiral\u0103. Capul poart\u0103 patru corni\u021be (tentacule). Cele mici sunt organe tactile, cele mari poart\u0103 ochii. Piciorul musculos este l\u0103\u021bit ca o talp\u0103. \u00cen cochilie se g\u0103sesc organele interne. Cochilia este c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu o manta (r\u0103sfr\u00e2ngere a pielii). \u00centre corpul moale \u0219i manta este un spa\u021biu numit camera mantalei. Melcii de livad\u0103 distrug frunzele legumelor. Al\u021bi melci tere\u0219tri: Limaxul<\/strong>, are o mic\u0103 cochilie, pe spate sub manta. Face pagube \u00een gr\u0103dinile de legume. Limnaea<\/strong> \u0219i Planorbis<\/strong> din apele dulci, sunt gazde intermediare pentru viermele de g\u0103lbeaz\u0103. Melcii marini<\/strong>: Murex<\/em>, care are o cochilie \u0219i foarte multe ornamenta\u021bii, ni\u0219te spini; Cypraea<\/em> (ghiocul) \u2013 cu deschiderea cochiliei alungit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Scoicile<\/strong> \u2013 bivalve<\/strong> \u2013 lamelibranhiate<\/strong>. Au corpul moale, ap\u0103rat de o cochilie calcaroas\u0103, format\u0103 din trei valve. \u00cen camera mantalei se g\u0103sesc branhiile, ca ni\u0219te lame. Au picior \u00een form\u0103 de lam\u0103 de topor. Nu au cap. Se \u00eenmul\u021besc prin ou\u0103. Scoici de ap\u0103 dulce: scoica de lac (Anodonta<\/em>), scoica de r\u00e2u (Unio<\/em> pictorum<\/em>). Scoici de mare: midia de st\u00e2nc\u0103 (Mytilus edulis<\/em>) \u2013 cochilia este aproape triunghiular\u0103. Stridia (Ostrea<\/em>), Tridachna<\/em> (din Oceanul Indian) \u2013 cu dimensiuni de 2 m \u0219i greutate de 200 kg. Unele scoici perforante, g\u0103uresc fundurile de lemn ale cor\u0103biilor (Toredo navalis<\/em>), sau piatra \u021b\u0103rmurilor (Pholas dactylus<\/em>). Pholas<\/em>, cochilia este de culoare alb\u0103 ca laptele, crestele sunt radiare \u0219i pleac\u0103 de la v\u00e2rf \u0219i se r\u0103sfir\u0103 \u00een evantai p\u00e2n\u0103 la marginea cochiliei. La locul de intersec\u021bie a acestora cu curbele de cre\u0219tere sunt ni\u0219te ridic\u0103turi aspre care g\u0103uresc rocile mari.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Cefalopodele<\/strong> \u2013 au bra\u021be \u00een regiunea capului (cefalon<\/em> \u2013 cap; podos<\/em> \u2013 picior) bra\u021bele au fost considerate impropriu picioare. Sepia (Sepia officinalis<\/em>) \u2013 din apele marine cu salinitate mare. Are 10 bra\u021be cu ventuze. Caracati\u021ba (Octopus<\/em>) are 8 bra\u021be \u0219i nu are cochilie. Unele caracati\u021be ajung la dimensiuni de 18 m, din care numai bra\u021bele au 10 m lungime.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencreng\u0103tura Artropode<\/strong> \u2013 cuprinde un num\u0103r imens de specii (peste 1,5 milioane) (p\u0103ianjeni, raci, insecte, etc.).<\/p>\n\n\n\n

Au picioarele articulate, formate din mai multe segmente. Corpul au la exterior chitin\u0103 (un exoschelet). Uneori, chitina este impregnat\u0103 cu carbonat de calciu, form\u00e2nd crusta. Corpul are trei p\u0103r\u021bi distincte: cap, torace \u0219i abdomen. O clas\u0103 de artropode cu caractere aparte o reprezint\u0103 Xifosurii<\/strong> \u2013 cu un num\u0103r redus de specii. Sunt animale str\u0103vechi (fosile vii), care au tr\u0103it \u00een Carbonifer, Permian \u0219i Jurasic. Limulus polyphemus<\/em> este o specie care s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u00een apele pu\u021bin ad\u00e2nci de la \u021b\u0103rmurile Americii Centrale \u0219i de Nord. Pentru c\u0103 are multe tr\u0103s\u0103turi \u00een organiza\u021bia intern\u0103 \u0219i extern\u0103 ce sunt comune cu arahnidele (p\u0103ianjeni) se mai numesc \u0219i raci-scorpioni.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Primul scut, anterior, mai mare, acoper\u0103 cefalo-toracele. Are form\u0103 de semilun\u0103 \u0219i posed\u0103 ochi reniformi \u00een fa\u021bete. Al doilea scut, posterior, mai mic, \u00een form\u0103 hexagonal\u0103 are din\u021bi \u0219i ghimpi laterali. El acoper\u0103 abdomenul, al c\u0103rui segment terminal formeaz\u0103 un ghimpe codal lung \u0219i ascu\u021bit. Pe abdomen exist\u0103 \u0219ase perechi de apendice bifurcate. Americanii \u00eei spun horse-shoe crab \u2013 pentru c\u0103 se aseam\u0103n\u0103 cu o potcoav\u0103 de cal. Acest crab are s\u00e2nge albastru (con\u021bine hemocianin\u0103) care precipit\u0103 endotoxinele secretate de anumite bacterii. Reac\u021bia de precipitare este folosit\u0103 pentru decelarea impurit\u0103\u021bilor de endoxine din anumite preparate farmaceutice (vaccinuri).<\/p>\n\n\n\n

Clasa Arahnide<\/strong> \u2013 cuprinde: scorpionii, p\u0103ianjenii \u0219i c\u0103pu\u0219ele.<\/p>\n\n\n\n

Scorpionii<\/strong> au corpul segmentat, av\u00e2nd \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unor r\u0103cu\u0219ori. La partea posterioar\u0103 a abdomenului exist\u0103 un ghimpe, care este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o gland\u0103 cu venin.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103ianjenii<\/strong> au corpul acoperit cu un strat sub\u021bire de chitin\u0103. Partea anterioar\u0103 este un cefalotorace (cap+torace). Partea posterioar\u0103, ca un sac neinelat, este abdomenul. La cefalotorace are dou\u0103 c\u0103ngi chitinoase, chelicerele, str\u0103b\u0103tute de un canal pe care se scurge o substan\u021b\u0103 otr\u0103vitoare. Cu chelicerele p\u0103ianjenul apuc\u0103, injecteaz\u0103 veninul \u0219i omoar\u0103 prada. Gura are \u0219i dou\u0103 f\u0103lci t\u0103ioase care sf\u0103r\u00e2m\u0103 chitina insectelor. Cel mai cunoscut p\u0103ianjen este cel cu cruce (Epeira diademata<\/em>), apoi p\u0103ianjenul de ap\u0103 (Argyroneta aquatica<\/em>). Plasa \u0219i-o construie\u0219te \u00een ap\u0103 \u0219i are forma unui clopot cu gura \u00een jos. Tarantula<\/strong> este un p\u0103ianjen mare; \u00ee\u0219i face galerii \u00een p\u0103m\u00e2nt. Se g\u0103se\u0219te \u00een jurul M\u0103rii Mediterane.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103pu\u0219ele<\/strong> \u2013 paraziteaz\u0103 corpul unor animale \u0219i pe al omului. C\u0103pu\u0219a are o tromp\u0103 ascu\u021bit\u0103, \u00een\u021beap\u0103 pielea animalelor \u0219i le suge s\u00e2ngele. Sarcoptul r\u00e2iei<\/strong> \u2013 nu are corpul \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een cefalotorace \u0219i abdomen. Femela sap\u0103 galerii \u00een piele, unde depune ou\u0103le din care ies bl\u00e2ndele<\/strong> care produc o m\u00e2nc\u0103rime sup\u0103r\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

La artropodele antenate sau mandibulate<\/strong>, aparatul bucal este alc\u0103tuit din mai multe piese chitinoase pentru a sf\u0103r\u00e2ma hrana.<\/p>\n\n\n\n

O clas\u0103 o formeaz\u0103 Crustaceele<\/strong>. Sunt animale acvatice care au corpul acoperit cu un \u00eenveli\u0219 de chitin\u0103 impregnat\u0103 cu carbonat de calciu (crust\u0103). Dintre crustacee, mai cunoscute sunt: racul de r\u00e2u, crabul, homarul, langusta. La aceste crustacee, capul este unit cu toracele, alc\u0103tuind un cefalotorace. Primele r\u00e2nduri de picioare au cle\u0219ti ce servesc la prinderea pr\u0103zii. Racul de r\u00e2u<\/strong> are un cefalotorace cu: dou\u0103 perechi de antene, doi ochi compu\u0219i, orificiul bucal (cu mai multe perechi de piese chitinoase, care au rolul de a f\u0103r\u00e2mi\u021ba hrana (\u0219i mai are 5 perechi de picioare formate din articole. Abdomenul este format din 7 segmente. Racul merge pe substrat cu picioarele, iar c\u00e2nd \u00eenoat\u0103 mai repede, izbe\u0219te cu talsonul \u0219i se deplaseaz\u0103 \u00eenapoi. Creveta (Palaemon<\/strong>) are 10 picioare lungi, abdomenul inelat, cefalotorace cu must\u0103\u021bi. Crabul<\/strong> are abdomenul scurt, \u00eendoit sub cefalotorace \u0219i lipit de el. Se hr\u0103ne\u0219te cu cadavre, este considerat unul din sanitarii m\u0103rii. Homarul<\/strong> \u2013 v\u0103rsatul de mare \u2013 Balanus<\/strong> \u2013 dintre crustaceele ciripede. Are cochilia \u00een form\u0103 de trunchi de piramid\u0103. Larva cu carapacea bivalar\u0103 se fixeaz\u0103 cu primele lor antene de substrat, de care se ata\u0219eaz\u0103 cu ajutorul unui lipici fabricat la baza celei de a doua perechi de antene. Balanus<\/strong> se fixeaz\u0103 pe pontoane, st\u00e2nci, cochilii de melci, pe\u0219ti, balene, \u0219.a. Aglomerarea individual\u0103 ajunge la 4-5 kg greutate \u0219i lungime de o jum\u0103tate de metru, iar Langusta<\/strong>, de talie mai mic\u0103, nu are cle\u0219ti. Sunt specii marine, carnea este comestibil\u0103. Pagurul (Eupagurus<\/strong>) are abdomenul moale \u0219i \u00eel introduce \u00een cochilia goal\u0103 a unui melc marin. Apoi se asociaz\u0103 cu mai multe actinii din genul Adamsia<\/strong>, care se fixeaz\u0103 \u00een jurul deschiderii cochiliei. Actinia ap\u0103r\u0103 pagurul de parazi\u021bi, iar pagurul asigur\u0103 actiniilor hran\u0103. O a doua clas\u0103 miriapodele<\/strong>: scolopendra, urechelni\u021be, \u0219arpele orb \u2013 care au corpul compus din segmente numeroase. La fiecare segment se prind una sau dou\u0103 perechi de picioare. Scolopendra (Scolopendra cingulata<\/em>) tr\u0103ie\u0219te \u00een frunzi\u0219ul din p\u0103duri. Urechelni\u021ba (Lithobius forficula<\/em>) este carnivor\u0103. \u0218arpele orb (Julus terrestris<\/em>), tr\u0103ie\u0219te \u00een frunzi\u0219ul p\u0103durilor.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n

Din clasa insecte<\/strong> \u2013 cu cele mai multe specii, amintim: c\u0103r\u0103bu\u0219i, fluturi, mu\u0219tele, \u021b\u0103n\u021barii, albinele, l\u0103custele, libelulele, \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n

Corpul este acoperit cu chitin\u0103 (exoschelet) \u0219i este segmentat \u00een: cap, torace \u0219i abdomen. Pe cap au o pereche de antene, pe torace au trei perechi de picioare (hexapode) \u0219i 2 sau 4 aripi, ca organe de locomo\u021bie. (Insectele sunt expuse \u00een insectare, cutii special create pentru conservarea lor).<\/p>\n\n\n\n

Insecte cu metamorfoz\u0103 incomplet\u0103<\/strong>. Stadiile de dezvoltare sunt: ou, larv\u0103 \u0219i adult. La cele cu metamorfoz\u0103 complet\u0103 stadiile de dezvoltare sunt: ou-larv\u0103-nimf\u0103 (sau pup\u0103)-adult.<\/p>\n\n\n\n

Insecte cu metamorfoz\u0103 incomplet\u0103<\/strong> \u2013 sunt \u00eencadrate \u00een mai multe ordine: Ordinul Ortoptere<\/strong> (cu dou\u0103 perechi de aripi neegale, a doua pereche de aripi este membranoas\u0103, sub form\u0103 de evantai sub prima pereche. Aici g\u0103sim: l\u0103custele, greierii, coropi\u0219ni\u021be, g\u00e2ndacii de buc\u0103t\u0103rie, termitele.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Din ordinul Anoplure<\/strong> (anoplos<\/em>-nearmat; ura<\/em>-coad\u0103) cuprinde p\u0103duchii. Din ordinul Heteroptere<\/strong> (heteros<\/em>-diferit; pteros<\/em>-arip\u0103), fac parte plo\u0219ni\u021bele care se hr\u0103nesc cu sucurile de la plante. Cea mai cunoscut\u0103 este vaca-domnului ( Pyrrhocoris apterus<\/em>). Din ordinul Homoptere<\/strong> (homo<\/em>-la fel, egal; pteron<\/em>-arip\u0103) \u2013 include puricii \u0219i p\u0103duchii de plante (Aphide<\/strong>), filoxera (Phylloxera vastratix<\/em>); p\u0103duchii \u021besto\u0219i. Ordinul Odonate<\/strong> cuprinde libelulele, insecte acvatice cu aripi membranoase \u0219i transparente. Larvele se dezvolt\u0103 \u00een ap\u0103, iar adul\u021bii prind insectele \u00een zbor.<\/p>\n\n\n\n

Insectele cu metamorfoz\u0103 complet\u0103<\/strong> \u2013 cuprind mai multe ordine, din care ordinul coleoptere<\/strong> (g\u00e2ndacii), au prima pereche de aripi scor\u021boas\u0103 (elitre), iar a doua pereche este membranoas\u0103 \u0219i serve\u0219te la zbor. Coleoptere vegetariene<\/strong> se hr\u0103nesc cu plante: cit\u0103m: c\u0103r\u0103bu\u0219ul de mai (Melalontha melalontha<\/em>), c\u0103r\u0103bu\u0219ul cerealelor, g\u0103rg\u0103ri\u021ba sfeclei, g\u0103rg\u0103ri\u021ba maz\u0103rii, g\u00e2ndacul de Colorado, cariul tipograf, r\u0103da\u0219ca, nasicornul, croitorul (cu antene foarte lungi). Coleoptere carnivore<\/strong> \u2013 se hr\u0103nesc cu alte insecte \u0219i cadavre de animale. Exemplu: calosoma, buburuza (Coccinella septempunctata<\/em>) \u2013 se hr\u0103ne\u0219te cu purici de plante (afide), c\u0103r\u0103bu\u0219ul de ap\u0103 (ditiscul<\/em>) \u2013 cu ultima pereche de picioare l\u0103\u021bit\u0103, serve\u0219te la \u00eenot. Licuriciul (Lamprys<\/em>) are pe ultimele trei segmente abdominale organe care emit lumin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ordinul Lepidoptere<\/strong> (fluturii) \u2013 ce au aripile acoperite cu solzi foarte fini (lepis-solz). Aparatul bucal adaptat pentru supt nectarul florilor. Fluturii diurni<\/strong> (de zi) \u2013 albili\u021ba<\/strong> (fluturele de varz\u0103) (Pieris brassicae<\/em>); N\u0103lbarul (Aporia crataegi<\/em>); coada r\u00e2ndunicii (Papilio machaon<\/em>), fluturele ro\u0219u (Vanessa<\/strong> yo), \u0219.a Fluturii crepusculari<\/strong> \u2013 au aripile \u00een pozi\u021bie orizontal\u0103 \u00een repaus. Fluturele cap de mort (Acherontia atropos<\/em>) ce are pe partea dorsal\u0103 un desen asem\u0103n\u0103tor unui craniu; r\u0103chitarul (Cossus cossus<\/em>) \u2013 \u00eent\u00e2lnit prin s\u0103lcii. Fluturii nocturni<\/strong>: pozi\u021bia aripilor \u2013 \u00een repaus \u2013 este \u00een form\u0103 de cort. Exemple: molia de haine (Tyneola<\/em>); molia de f\u0103in\u0103 (Ephestia<\/em>), molia m\u0103rului (Carpocapsa pomonella<\/em>); buha sem\u0103n\u0103turilor (Agrotis segetum<\/em>), fluturele de m\u0103tase (Bombix mori<\/em>); ochi de p\u0103un (Saturnia<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Ordinul Himenoptere<\/strong> cuprinde: albinele, bondarii, viespiile, furnicile, ichneumonide, etc. La aceste insecte ambele perechi de aripi sunt membranoase, transparente \u0219i foarte fine (himenos<\/em>-membran\u0103 sub\u021bire).<\/p>\n\n\n\n

Ordinul<\/strong> Diptere<\/strong> cuprinde insecte ce au dou\u0103 aripi (dis<\/em>-dou\u0103), celelalte dou\u0103 sunt atrofiate. Cele mai cunoscute sunt: mu\u0219tele \u0219i \u021b\u00e2n\u021barii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencreng\u0103tura Echinoderma<\/strong> \u2013 cuprinde animale marine, cu aspect curios, exemple: aricii de mare (ursinul) Strongylocetrotus lividus<\/em> \u2013 are corpul globulos, acoperit cu ghimpi (echinos<\/em>-spin; derma<\/em>-piele). \u00cen grosimea pielii se g\u0103se\u0219te un schelet calcaros format din pl\u0103ci str\u00e2ns unite \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n

Stele de mare (asteride) \u2013 Asterias rubens<\/em> \u2013 cu cinci bra\u021be mobile; \u0218erpii de mare (Ophiura) \u2013 are bra\u021bele sub\u021biri \u0219i lungi cu mi\u0219c\u0103ri \u0219erpuitoare. Crinii de mare (Pentacrinus<\/em>) \u2013 cu via\u021ba sedentar\u0103. Se fixeaz\u0103 de substrat cu un peduncul. La cap\u0103tul liber se afl\u0103 capul animalului; ca un potir cu aspect de floare. Are culori \u0219i forme foarte variate. Castrave\u021bi de mare (Holoturide<\/strong>) Cucumaria<\/em> \u2013 are corpul alungit sub form\u0103 de castravete.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n

CORDATE<\/span><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cordatele \u2013 spre deosebire de nevertebrate (care au un schelet extern) au un schelet axial intern, a\u0219ezat pe partea dorsal\u0103. El apare ca un ax celular elastic (notocord) \u00eenvelit de un man\u0219on de \u021besut conjunctiv.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd la exponatele cu animale cordate prezent\u0103m mai \u00eent\u00e2i Urochordatele<\/strong> \u2013 animale marine care au coard\u0103 dorsal\u0103 (notocord) numai \u00een stare larvar\u0103. Larva \u00eenoat\u0103 \u00een ap\u0103. Adul\u021bii duc o via\u021b\u0103 sedentar\u0103, fixa\u021bi de fundul nisipos, sau plutesc \u00een ap\u0103. Corpul \u00eenvelit de o tunic\u0103 \u2013 o substan\u021b\u0103 de natur\u0103 celulozic\u0103. Ascidia<\/strong> \u2013 La unele specii indivizii, au form\u0103 de butoia\u0219e \u0219i formeaz\u0103 colonii, unele sub form\u0103 de lan\u021b. Alt grup de cordate inferioare este al Cefalocordatelor<\/strong> \u2013 ce au notocord toat\u0103 via\u021b\u0103. Cefalochordate<\/strong> (cephalo<\/em>-cap)\u2013exemple: Amphioxus<\/em> \u2013 sau Branchiostoma lanceolatum<\/em>, din apele marine, inlcusiv \u00een Marea Neagr\u0103.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\u00cencreng\u0103tura Vertebrata<\/strong> \u2013 animale cu coloan\u0103 vertebral\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sub\u00eencreng\u0103tura Vertebrate f\u0103r\u0103 f\u0103lci<\/strong> (agnata) \u2013 fac parte ciclostomii (ciclos<\/em>-rotund; stoma<\/em>-gur\u0103). Exemple: Petromyson<\/em> din apele litorale ale Europei, Asiei \u0219i Americii de Nord \u0219i Eudontomyson<\/em> \u2013 (hadin\u0103. sugaci) ce se g\u0103se\u0219te \u0219i \u00een apele \u021b\u0103rii noastre. Se fixeaz\u0103 cu gura, ca o ventuz\u0103, de pe\u0219ti de ap\u0103 dulce \u0219i le suge con\u021binutul \u021besuturilor.<\/p>\n\n\n\n

Din \u00eencreng\u0103tura Vertebrate cu f\u0103lci<\/strong> (gnatostomii) fac parte clasa Pe\u0219tilor, clasa Amfibienilor, clasa Reptilele, clasa P\u0103s\u0103rilor \u0219i clasa Mamiferelor.<\/p>\n\n\n\n

Clasa Pe\u0219tilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tii \u2013 animale acvatice cu organe de locomo\u021bie aripioare perechi \u0219i neperechi; respir\u0103 prin branhii interne.<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219ti cu schelet cartilaginos<\/strong> \u2013 rechinii, buni \u00eenot\u0103tori. Un exponat impresionant este cel al unui rechin albastru (Carcharias glaucus <\/em>sau Prionace glauca<\/em>) pescuit \u00een Oceanul Atlantic. A fost naturalizat de taxidermistul Muzeului de Istorie Natural\u0103 \u2013 Lili Bourel \u2013 prin 1968. Silueta acestui rechin se pare c\u0103 a inspirat forma avioanelor supersonice. Este rechinul m\u00e2nc\u0103tor de oameni conform unor mituri. \u00cen realitate rareori s-au constatat ca rechinul albastru s\u0103 mu\u0219te oameni. Are din\u021bii ca de fier\u0103str\u0103u, dispu\u0219i pe mai multe r\u00e2nduri. Primele dou\u0103 r\u00e2nduri sunt folosite la hr\u0103nire, se tocesc \u0219i sunt \u00eenlocui\u021bi. Mirosul este foarte dezvoltat, detecteaz\u0103 foarte u\u0219or urme de s\u00e2nge. Pe bot au receptori electrici cu care detecteaz\u0103 prada ascuns\u0103 \u00een nisip. (Craniul \u0219i scheletul branhial este conservat \u00een lichid (vitrin\u0103)). Al\u021bi rechni (preg\u0103ti\u021bi) naturaliza\u021bi sunt: c\u00e2inele de mare (Squalus acanthias<\/em>), ce tr\u0103ie\u0219te \u0219i \u00een Marea Neagr\u0103; ficatul bogat \u00een vitamina A; rechinul ciocan (Sphyrna zygaena<\/em>) \u2013 cu capul \u00een forma unui ciocan; torpila (Torpedo<\/em>) \u2013 care are mu\u0219chii dorsali ce descarc\u0103 curent electric pentru a \u00eendep\u0103rta pe\u0219tii mai mari care-i atac\u0103. Vulpea de mare (Raja clavata<\/em>), ca \u0219i torpila \u0219i pisica de mare (Dasyatis pastinaca<\/em>) au corpul turtit dorso-ventral. Pisica de mare are un peduncul codal cu doi \u021bepi venino\u0219i \u2013 o arm\u0103 de atac \u0219i ap\u0103rare periculoas\u0103 \u0219i pentru om.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Pe\u0219tii Oso\u0219i<\/strong> \u2013 au scheletul, \u00een parte sau \u00een totalitate, osos.<\/p>\n\n\n\n

Acipenserizii<\/strong> (ganoizii) \u2013 sau sturionii \u2013 au scheletul \u00een mare m\u0103sur\u0103 cartilaginos, \u00eens\u0103 bolta cranian\u0103 este osificat\u0103. Gura este a\u0219ezat\u0103 ventral (ca la rechini), nu are din\u021bi. Corpul acoperit cu cinci r\u00e2nduri de pl\u0103ci osoase. Pe\u0219ti foarte vechi ca origine, ap\u0103ru\u021bi \u00eenaintea apari\u021biei omului; ast\u0103zi sunt periclita\u021bi, unele specii au disp\u0103rut recent.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen colec\u021bie se afl\u0103: cega (Acipenser ruthenus<\/em>) \u2013 din apele dulci ale Dun\u0103rii; p\u0103struga (Acipenser stellatus<\/em>), pe\u0219te marin, depune icrele \u00een apele dulci; nisetrul (Acipenser guldenstaedti<\/em>) \u0219i morunul (Huso huso<\/em>) \u2013 pe\u0219ti marini, \u00ee\u0219i depun icrele \u00een apele dulci. Sturionii dau icrele negre \u2013 (caviarul) \u2013 foarte c\u0103utate.<\/p>\n\n\n\n

Teleosteenii<\/strong> \u2013 cuprind pe\u0219ti cu scheletul osificat \u00een \u00eentregime, peste 22.000 de specii \u2013 adaptate la via\u021ba \u00een apele dulci sau s\u0103rate (marine). Ordinele sistematice cu cele mai multe specii sunt: Cypriniformes<\/strong> \u2013 (ordinul crapului) \u0219i Ordinul Perciformes<\/strong> (ordinul bibanului). Cele mai multe specii de pe\u0219ti se g\u0103sesc \u00een zona recifilor de corali din m\u0103rile calde, adic\u0103 \u00een regiunea ecuatorial\u0103, pe o zon\u0103 \u00eentre paralelele de 300<\/sup> nordic\u0103 \u0219i 200<\/sup> sudic\u0103. Pe coastele de est a Australiei este Marea Barier\u0103 de Corali de 2400 km, unde se g\u0103sesc o multitudine de specii de pe\u0219ti oso\u0219i.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Exponatele cu pe\u0219ti, \u00een cea mai mare parte sunt \u00een borcane cilindrice. Conservant este formolul \u0219i alcoolul etilic.<\/p>\n\n\n\n

Unii pe\u0219ti de ap\u0103 dulce cunoscu\u021bi sunt cei din familia p\u0103str\u0103vului, din apele bine oxigenate \u0219i reci de munte.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva curiozit\u0103\u021bi demne de remarcat \u00een cadrul speciilor de pe\u0219ti din colec\u021bie: <\/strong>somnul (Silurus glanis<\/em>), ce atinge dimensiuni mari 13 m lungime \u0219i 400 kg greutate. Gura este \u00eenconjurat\u0103 de trei perechi de must\u0103\u021bi \u2013 must\u0103\u021bile lungi de pe falca superioar\u0103 sunt sub\u021biri ca ni\u0219te fire electrice. Celelalte dou\u0103 perechi, mai scurte, de pe falca inferioar\u0103 \u00eel ajut\u0103 s\u0103 tatoneze terenul. St\u0103 ascuns pe fundul apei (r\u00e2uri, lacuri) parc\u0103 ar dormi. Este un mare r\u0103pitor, v\u00e2neaz\u0103 tot ce mi\u0219c\u0103 \u00een ap\u0103: p\u0103s\u0103ri, al\u021bi pe\u0219ti, broa\u0219te, mamifere acvatice.<\/p>\n\n\n\n

Crapul (Cyprinus carpio<\/em>) \u2013 numele \u0219tiin\u021bific al genului este dedicat zei\u021bei frumuse\u021bii Cypris, iar numele de carpio<\/em> \u2013 crap \u2013 \u00eenseamn\u0103 bun de m\u00e2ncare. Carnea sa este o delicates\u0103. A fost adus de romani din \u021binuturile Asiei.<\/p>\n\n\n\n

\u0218tiuca (Exos lucius<\/em>) \u2013 numit\u0103 \u0219i rechinul apelor dulci, specie pr\u0103d\u0103toare, cu ciocul ca de ra\u021b\u0103, \u00eenarmat cu din\u021bi conici, ascu\u021bi\u021bi, st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 \u00een vegeta\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Anghila (Anguila anguila<\/em>) \u2013 corpul alungit ca un \u0219arpe. Are o migra\u021bie foarte interesant\u0103. Anghila european\u0103 merge pentru reproducere \u00een Marea Sargaselor (Atlanticul central) \u00een zona Insulelor Bermude. Depunerea icrelor se face la ad\u00e2ncimi de 100-400 \u00een apele Atlanticului, pe alge de Sargasum. Dup\u0103 fecundare, icrele se ridic\u0103 la suprafa\u021ba apei, din care ies puii. Ace\u0219tia sunt mici (cam 5 mm lungime), corpul transparent seam\u0103n\u0103 cu frunza de salcie. Duc o via\u021b\u0103 planctonic\u0103 (la suprafa\u021b\u0103). Dup\u0103 scurt timp ele coboar\u0103 spre ad\u00e2ncimi de 200-300 m la temperatura apei de 200<\/sup>C. Larvele cresc rapid, iar la sf\u00e2r\u0219itul verii au cam 25 mm \u0219i \u00eencep migra\u021bia spre Europa \u00een direc\u021bia Atlanticului de vest unde se cantoneaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul iernii. \u00cen vara urm\u0103toare puietul are cam 50 mm lungime \u0219i se deplaseaz\u0103 spre Atlanticul Central. \u00cen al treilea an, puietul \u00een bancuri ajunge pe coastele de vest ale Europei. Deci, migra\u021bia dureaz\u0103 3 ani. Pe coastele Europei, anghila are deja forma adultului \u0219i migreaz\u0103 \u00een marile fluvii.<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tii marini<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Calcanul (Scopthalmus maeoticus<\/em>), pe\u0219te marin de ad\u00e2nc, st\u0103 pe fundul nisipos culcat pe partea dreapt\u0103 (are form\u0103 de romb). Ambii ochi sunt pe latura st\u00e2ng\u0103. Pe corp sunt solzi ca ni\u0219te butoni cu \u021bepi; ou\u0103le sunt fecundate pe fundul nisipos al m\u0103rii. Larvele se urc\u0103 la suprafa\u021ba apei \u0219i au forma alungit\u0103, dar treptat se transform\u0103, culc\u00e2ndu-se pe partea dreapt\u0103 \u0219i coboar\u0103 pe fundul apei. Pe\u0219tii \u00eenrudi\u021bi cu calcanul (pe\u0219ti culca\u021bi pe o latur\u0103) sunt: cambula (Pleorenectes flesus<\/em>) \u0219i limba de mare (Solea<\/em>) \u2013 sunt pe\u0219ti culca\u021bi pe st\u00e2nga.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103lu\u021bul de mare (Hypocampus<\/em> ). Forma corpului bizar\u0103, inelat\u0103 vertical, botul alungit. Cu pedunculul cozii se fixeaz\u0103 de algele marine. Masculii au pe cap ni\u0219te \u201dantene\u201d, iar pe abdomen un buzunar \u00een care femela depune 400-500 de icre. Dup\u0103 aproape patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, tat\u0103l elimin\u0103 puii din buzunar, dup\u0103 o \u00eendoitur\u0103 pe care o face cu corpul. Se g\u0103se\u0219te \u0219i \u00een Marea Neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Andreaua de mare (Syngnathus<\/em>), are f\u0103lcile ca un tub, dar corpul este alungit ca o andrea. Masculii poart\u0103 sarcina \u00een buzunarul abdominal. Este un pe\u0219te marin, ce tr\u0103ie\u0219te printre alge.<\/p>\n\n\n\n

Dintre pe\u0219ti marini se g\u0103se\u0219te congerul (Conger conger<\/em>), cam de 2,5 m lung, din m\u0103rile tropicale. Nu are solzi.<\/p>\n\n\n\n

Boul de mare (Uranoscopus scaber<\/em>) \u2013 capul mare, comprimat dorso-ventral. \u00cen urma operculelor are doi \u021bepi \u2013 ca ni\u0219te coarne. St\u0103 ascuns \u00een nisip. Gura e larg\u0103 \u0219i are o excrescen\u021b\u0103, ca o alg\u0103, ce serve\u0219te ca nad\u0103 pentru prinderea altor pe\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2ndunica de mare (Trigla hirundo<\/em>) Are \u00eenot\u0103toarele pectorale mari (ca ni\u0219te aripi), cu primele radii libere.<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tele r\u00e2ndunic\u0103 (Exocetus volitans<\/em>). \u00cenot\u0103toarele pectorale mari (lungi \u0219i late). Se ridic\u0103 deasupra m\u0103rii \u0219i planeaz\u0103 pe distan\u021be de 6-120 m. \u00cen timpul plan\u0103rii \u00eenot\u0103toarele pectorale \u0219i abdominale se \u00eentind lateral, corpul sem\u0103n\u00e2nd cu un planor.<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tele undi\u021bar (Lophius americanus) este un pe\u0219te marin. Are pe cap dou\u0103 prelungiri c\u0103rnoase ca ni\u0219te antene. Prima radie a \u00eenot\u0103toarei dorsale este foarte lung\u0103, rotabil\u0103 \u0219i are \u00een v\u00e2rf un organ ce produce lumin\u0103 (serve\u0219te ca nad\u0103 pentru prins al\u021bi pe\u0219ti).<\/p>\n\n\n\n

Pe\u0219tele remora (Echeneis remora<\/em>). Are prima \u00eenot\u0103toare dorsal\u0103 transformat\u0103 \u00eentr-un disc cu lame transversale \u0219i mobile, ce serve\u0219te pentru fixarea de abdomenul rechinilor. \u00cen Cuba acest pe\u0219te este folosit pentru prinderea \u021bestoaselor marine. Se fixeaz\u0103 la coada pe\u0219tilor un fir sub\u021bire \u0219i c\u00e2nd vasul de pescuit se afl\u0103 aproape de o \u021bestoas\u0103, acesta este aruncat \u00een ap\u0103. El \u00eenoat\u0103 repede, se prinde cu discul de carapacea \u0219estoasei iar pescarul aduce la bord pe\u0219tele \u0219i \u021bestoasa.<\/p>\n\n\n\n

Clasa Amfibienilor<\/strong> (amphi<\/em> \u2013 dubl\u0103; bios<\/em> \u2013 via\u021b\u0103). Cuprinde tetrapode adaptate at\u00e2t la mediul acvatic c\u00e2t \u0219i terestru. Corpul acoperit cu piele bine vascularizat\u0103. Ca larv\u0103, amfibienii respir\u0103 prin branhii, iar \u00een starea adult\u0103 au respira\u021bie pulmonar\u0103 \u0219i cutanee (piele).<\/p>\n\n\n\n

Din ordinul Urodela<\/strong> (amfibieni cu coad\u0103<\/strong>) sunt diferite specii de tritoni, salamandre. Ca o raritate este proteul (Proteus anguinus<\/em>), un urodel cu branhii externe, \u0219i la adul\u021bi ochii atrofia\u021bi pentru c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een pe\u0219teri (din Balcani). Pl\u0103m\u00e2nii sunt slab dezvolta\u021bi. Necturus maculatus<\/em> \u2013 un amfibian cu branhii externe, r\u0103sp\u00e2ndit \u00een America. Axolot<\/strong> (Ambystoma tigrinum<\/em>) \u2013 din America care se poate \u00eenmul\u021bi \u0219i ca larv\u0103 \u0219i ca adult. Ce vedem noi este o larv\u0103. Are branhii externe, coada comprimat\u0103 lateral.<\/p>\n\n\n\n

Din ordinul Anura<\/strong> (broa\u0219te f\u0103r\u0103 coad\u0103) (a<\/em> \u2013 f\u0103r\u0103; ura<\/em> \u2013 coad\u0103). Membrele posterioare mai lungi dec\u00e2t cele anterioare, este o adaptare de a face salturi. Degetele cu membran\u0103 le ajut\u0103 la \u00eenot. Un amfibian cu aspect curios este scormonitorul inelat \u2013 Siphonops annulatus<\/em> care tr\u0103ie\u0219te \u00een p\u0103m\u00e2ntul umed din preajma apelor, \u00een Brazilia. Are un corp cilindric, inelat doar la exterior, ochii atrofia\u021bi, f\u0103r\u0103 pleoape. \u00centre ochi \u0219i n\u0103ri se afl\u0103 o pereche de tentacule mici retractile. \u00cen colec\u021bie exist\u0103 \u0219i tritonii, salamandrele \u0219i broa\u0219tele ro\u0219ii \u0219i verzi.<\/p>\n\n\n\n

Clasa Reptilelor<\/strong> \u2013 cuprinde broa\u0219tele \u021bestoase, \u0219op\u00e2rlele, \u0219erpii, crocodili. Pielea reptilelor este cheratinizat\u0103 \u2013 ca o form\u0103 de protec\u021bie \u00eempotriva usc\u0103ciunii. Epiderma la \u0219op\u00e2rl\u0103 \u0219i \u0219erpi formeaz\u0103 solzi corno\u0219i \u0219i n\u0103p\u00e2rle\u0219te. Membrele sunt prinse pe p\u0103r\u021bile laterale ale corpului, sau lipsesc la unele specii (\u0219erpi). Pentru c\u0103 ating p\u0103m\u00e2ntul cu abdomenul se mai numesc t\u00e2r\u00e2toare. Broa\u0219tele \u021bestoase se recunosc u\u0219or pentru c\u0103 au corpul acoperit cu un \u021besut format din pl\u0103ci osoase, dermice, peste care se afl\u0103 pl\u0103ci cornoase, de origine epidermic\u0103. \u021aestoasa de lac \u2013 Emys orbicularis<\/em>. Corpul este acoperit cu un \u021best. Carapacea are un fond cafeniu m\u0103sliniu, cu puncte \u0219i liniu\u021be de culoare galben\u0103. Se g\u0103se\u0219te \u00een lacuri, b\u0103l\u021bi \u0219i ape curg\u0103toare. Este un animal de prad\u0103. Broasca \u021bestoas\u0103 de uscat (Testudo graeca<\/em>) \u2013 are carapacea mai bombat\u0103 \u0219i de culoare galben-verzuie. Placa codal\u0103 nu este divizat\u0103 (unic\u0103). Tr\u0103ie\u0219te \u00een \u021binuturile Dobrogei, Banat, Oltenia. \u021aestoasa din Oltenia (Testudo hermanni<\/em>) \u2013 placa supracaudal\u0103 este dubl\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen colec\u021bii se g\u0103sesc \u0219i dou\u0103 exemplare de \u021bestoase marine \u2013 Chelone mydas<\/em> \u2013 care au fost aduse din Oceanul Atlantic de traulerul \u201dGala\u021bi\u201d prin 1966. (Prepararea lor, a\u0219a cum arat\u0103 ast\u0103zi, a fost f\u0103cut\u0103 de prof.dr. Gh. Musta\u021b\u0103 \u0219i prof.dr. Ion I.)Membrele sunt transformate \u00een lope\u021bi \u00eenot\u0103toare. Carnea lor este consumat\u0103 sub forma unei supe foarte gustoase. R\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe coastele Atlanticului.<\/p>\n\n\n\n

\u0218op\u00e2rlele <\/strong>\u2013 saurienii \u2013 au corpul fusiform. Picioarele se termin\u0103 cu cinci degete cu gheare, cu ajutorul c\u0103rora se ca\u021b\u0103r\u0103, pe trunchiul copacilor, pe ziduri, st\u00e2nci. O \u0219op\u00e2rl\u0103 curioas\u0103 cu aspect de \u0219arpe este Anguis fragilis<\/em> \u2013 i se mai spune \u0219i \u0219arpe de sticl\u0103 pentru c\u0103 pielea are un luciu sticlos \u0219i dac\u0103 este l\u0103sat\u0103 s\u0103 cad\u0103 de la o anumit\u0103 \u00een\u0103l\u021bime, se rupe \u00een buc\u0103\u021bi. Tr\u0103ie\u0219te prin p\u0103durile de \u0219es \u0219i de deal. Alte specii de \u0219op\u00e2rle: gu\u0219terul (Lacerta viridis<\/em>); \u0219op\u00e2rla de munte (Lacerta vivipara<\/em>) \u0219.a. O \u0219op\u00e2rl\u0103 curioas\u0103 exotic\u0103, este \u0219op\u00e2rla zbur\u0103toare (Draco<\/em> volans<\/em>) care tr\u0103ie\u0219te \u00een Malaiezia, India, Australia. Exemplarele din colec\u021bie sunt \u0219i au fost ob\u021binute \u00een 1972 de la un muzeu din New York, \u00een schimb cu c\u00e2teva exemplare de salamandre prof.dr. I. Ion). Pe p\u0103r\u021bile laterale ale corpului, unele coaste se \u00eentind lateral \u0219i corpul pare ca o para\u0219ut\u0103, iar \u00een repaos coastele se str\u00e2ng la loc l\u00e2ng\u0103 corp. Cu ajutorul acestei para\u0219ute, \u0219op\u00e2rla face salturi de 15-20 m de la un arbore la altul.<\/p>\n\n\n\n

\u0218erpii<\/strong> \u2013 ofidienii \u2013 au corpul alungit \u0219i lipsit de membre. La unii \u0219erpi tropicali (boa \u0219i pitonul) se mai p\u0103streaz\u0103 sub piele, de o parte \u0219i de alta a orificiului anal, rudimente ale membrelor posterioare. Pleoapele sunt sudate \u0219i transparente (privirea este fix\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Viperele<\/strong> \u2013 vipera comun\u0103 (Vipera berus<\/em>) \u2013 care se g\u0103se\u0219te prin p\u0103duri \u0219i f\u00e2ne\u021be, \u00een mod obi\u0219nuit la altitudinea de 600-1200 m. Capul are form\u0103 triunghiular\u0103, coada este scurt\u0103; la multe exemplare se afl\u0103 o dung\u0103 neagr\u0103 \u00een zigzag pe spate \u0219i un desen \u00een form\u0103 de V pe cap. Varietatea de form\u0103 \u0219i colorit este destul de mare. Unele exemplare au fost colectate de la Vorona \u2013 Boto\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n

Vipera cu corn \u2013 Vipera ammodytes<\/em> \u2013 are v\u00e2rful botului \u00eendoit \u00een sus ca un mic corn. Pe spate are o dung\u0103 \u00een zigzag. La noi \u00een \u021bar\u0103 se g\u0103se\u0219te \u00een Oltenia, Banat, Dobrogea. Cea mai mic\u0103 viper\u0103 este vipera de step\u0103 (Vipera ursini<\/em>) cu spatele de culoare brun-cenu\u0219ie \u0219i zigzagul tivit cu negru. Viperele au pe maxilarul superior doi din\u021bi mai alungi\u021bi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu glandele cu venin. Veninul folose\u0219te pentru a paraliza prada. Viperele spre deosebire de ceilal\u021bi \u0219erpi nasc 5-12 pui, care se hr\u0103nesc singuri. Printre \u0219erpi prezent\u0103m un juvenil de boa (Boa constrictor<\/em>) din \u021binuturile tropicale ale Americii de Sud. Varietatea de colorit la ace\u0219ti \u0219erpi este foarte mare. Vie\u021buie\u0219te \u00een tufi\u0219uri \u0219i galerii subterane unde v\u00e2neaz\u0103 mamifere mici \u0219i p\u0103s\u0103ri, prin strangulare (se \u00eencol\u0103ce\u0219te \u00een jurul pr\u0103zii). Acest \u0219arpe are o pereche de gropi\u021be \u00een spatele ochilor cu care detecteaz\u0103 radia\u021biile infraro\u0219ii (c\u0103ldura corpului pr\u0103zilor). Cei mai mici \u0219erpi sunt cei de p\u0103m\u00e2nt \u2013 \u0219arpele alb \u2013 Typhlops vermicularis<\/em> \u2013 de 20-30 cm lungime. Ochii sunt atrofia\u021bi. Culoarea u\u0219or pigmentat\u0103. R\u0103sp\u00e2ndit prin Grecia. Un \u0219arpe marin este Laticauda<\/em> laticauda<\/em>\u2013 de pe coastele Indiei p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia \u0219i Australia. Are mu\u0219c\u0103tura veninoas\u0103. Tr\u0103ind \u00een apele m\u0103rilor are coada comprimat\u0103 lateral \u0219i \u00eei serve\u0219te la \u00eenot. \u00cen colec\u021bie sunt multe exemplare de specii de \u0219erpi din colec\u021bia lui I. Borcea, aduse din Germania, Sumatra, Ceylon, Guatemala, Africa, Brazilia, India, Japonia, Madagascar, America de Nord.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n

Clas P\u0103s\u0103rilor (Aves)<\/strong> \u2013 cuprinde vertebrate adaptate la zbor activ. Corpul acoperit cu un \u00eenveli\u0219 u\u0219or de pene, fulgi, puf, produse de piele. Membrele anterioare transformate \u00een aripi. Penele sunt pneumatice. Nu au din\u021bi. Temperatura corpului este constant\u0103 (420<\/sup>C), datorit\u0103 respira\u021biei \u0219i circula\u021biei, care sunt foarte active. Toate p\u0103s\u0103rile se \u00eenmul\u021besc prin ou\u0103.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103s\u0103rile au o r\u0103sp\u00e2ndire larg\u0103 pe \u00eentregul  glob \u0219i au o variabilitate foarte mare de colorit a penajului \u0219i form\u0103 a corpului, adapt\u0103ri la medii diverse de via\u021b\u0103. Ast\u0103zi, tr\u0103iesc peste 9000 de specii.<\/p>\n\n\n\n

Colec\u021bia noastr\u0103 include un num\u0103r mare de exponate (naturalizate \u2013 cele mai multe din colec\u021bie sunt aduse de I. Borcea din Germania) cu aproape o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103. Ne vom opri la c\u00e2teva specii mai deosebite prin raritatea lor.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Pe peretele u\u0219ii de la intrare, \u00een sala destinat\u0103 animalelor vertebrate, se afl\u0103 un cap de p\u0103un (Pavo cristatus<\/em>) pe care trebuie s\u0103 ni-l imagin\u0103m cum ar\u0103ta cu coada sa, ca o tren\u0103 imperial\u0103, rotat\u0103, ce ne orbe\u0219te cu str\u0103lucirea plin\u0103 de m\u0103re\u021bie a curcubeului. Toate culorile cerului \u0219i ale p\u0103m\u00e2ntului sunt reunite \u00een penajul p\u0103unului. Petele mari, colorate din coad\u0103 sunt ochii lui Argus \u2013 adic\u0103 acel monstru care a fost pus s\u0103 o p\u0103zeasc\u0103 pe Jo, copila r\u00e2ului Inachus, pe care Zeus o \u00eendr\u0103gea. Ca s\u0103 o fereasc\u0103 de gelozia Herei, ochii lui Argus nu adormeau niciodat\u0103. Ei simbolizeaz\u0103 stelele ce vegheaz\u0103 noaptea. Zeus \u00eel trimite pe Hermes s\u0103 \u00eei taie capul lui Argus, iar Hera \u00eei ia ochii \u0219i-i a\u0219eaz\u0103 \u00een coada p\u0103unului. P\u0103unul cu coada \u00een evantai \u0219i multitudinea de ochi este pas\u0103rea dedicat\u0103 Herei (Junonei). Numele Jo este purtat de fluturele Vanesa io<\/em> \u2013 ochi de p\u0103un.<\/p>\n\n\n\n

Pas\u0103rea paradisului \u2013 Paradisea apoda<\/em> \u2013 din Noua Guinee. B\u0103\u0219tina\u0219ii (papua\u0219ii) spun la p\u0103s\u0103rile paradisului (aproximativ 100 specii) \u201dcopiii curcubeului\u201d datorit\u0103 penajului frumos colorat la masculi. Partea superioar\u0103 a capului \u0219i laturile g\u00e2tului este de un galben \u00eenchis; regiunea urechii, gu\u0219a \u0219i g\u00e2tlejul sunt de un verde auriu. Pe p\u0103r\u021bile laterale ale regiunii pectorale, pe ambele p\u0103r\u021bi sunt pene de podoab\u0103 ce flutur\u0103 liber \u0219i formeaz\u0103 un fel de arc, v\u00e2rfurile sunt zdren\u021buite. Aceste pene au \u00eempodobit \u00eembr\u0103c\u0103mintea sultanilor, \u0219ahilor \u0219i \u00eenal\u021bilor demnitari din Orient, precum \u0219i coafurile b\u0103\u0219tina\u0219ilor. Ast\u0103zi s-a interzis distrugerea acestor p\u0103s\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Pas\u0103rea haotzin \u2013 Opisthocomus haotzin<\/em> –  din p\u0103durile virgine din Matto Grosso \u2013 \u021binutul Amazoanelor. Este de m\u0103rimea unui fazan. Cuibul este construit pe ramurile copacilor deasupra solului sau a apei. Curiozitatea cea mare este c\u0103 puii, imediat ce au ie\u0219it din ou \u0219i s-au zv\u00e2ntat, dac\u0103 apare un pericol, \u00eencep s\u0103 se ca\u021b\u0103re pe crengile copacilor. Aripile sunt prev\u0103zute cu gheare, ca ni\u0219te degete, a\u0219a cum aveau p\u0103s\u0103rile preistorice (disp\u0103rute). Dac\u0103 pericolul nu a disp\u0103rut, puiul se arunc\u0103 \u00een ap\u0103 \u0219i \u00eenoat\u0103 ca o broscu\u021b\u0103. La adul\u021bi, ghearele de la aripi se reduc, nu mai sunt de folos. Are o gu\u0219\u0103 dezvoltat\u0103 unde \u201drumeg\u0103\u201d frunzele tari cu care se hr\u0103ne\u0219te. Este o pas\u0103re rar\u0103, pe cale de dispari\u021bie, foarte rar\u0103 \u00een colec\u021biile muzeale.<\/p>\n\n\n\n

Dintre cucii africani \u2013 Chrysococcyx cupreus<\/em> \u2013 pe partea dorsal\u0103 colorat \u00een verde metalic \u0219i pe cea ventral\u0103 g\u0103lbui. Este tot un parazit \u00een privin\u021ba clocitului.<\/p>\n\n\n\n

Din neamul dropiilor vedem sp\u00e2rcaciul (femela) \u2013 Tetrax tetrax<\/em> \u2013 specie foarte rar\u0103 \u00een fauna \u021b\u0103rii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Dintre rudele g\u0103inilor (Galliforme) \u2013 vedem c\u00e2teva rase de fazani (Phasianus colchicus<\/em>) din Asia de Sud, dar r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Putem vedea prepeli\u021ba (pitpalacul) Coturnix coturnix,<\/em> cea mai mic\u0103 dintre Galliforme \u0219i este o specie migratoare. Pot\u00e2rnichea (Perdix perdix<\/em>) ceva mai mare ca un porumbel. Culoarea penajului cenu\u0219ie-brun\u0103 cu o \u201dpotcoav\u0103\u201d maronie pe piept. Populeaz\u0103 terenurile cultivate.<\/p>\n\n\n\n

Mai exist\u0103 o pot\u00e2rniche de st\u00e2nc\u0103 (Alectoris graeca<\/em>) care a disp\u0103rut din fauna \u021b\u0103rii noastre. Ultima dat\u0103 a fost v\u0103zut\u0103 \u00een Banat cu circa 80 de ani \u00een urm\u0103. Demn de remarcat este \u0219i pot\u00e2rnichea alb\u0103 (Lagopus lagopus)<\/em> din tundra polar\u0103, \u00een turb\u0103rii \u0219i \u00een taiga. \u00cen timpul verii are culoarea ro\u0219cat\u0103, iar \u00een timpul iernii sunt complet albe, partea inferioar\u0103 a cozii cu o pat\u0103 neagr\u0103 care este folosit\u0103 ca un semnal de recunoa\u0219tere pentru celelalte p\u0103s\u0103ri din imensitatea albului z\u0103pezii. Picioarele \u00eembr\u0103cate \u00een penaj des p\u00e2n\u0103 la baza ghearelor.<\/p>\n\n\n\n

O pas\u0103re asem\u0103n\u0103toare cu porumbeii este g\u0103inu\u0219a de pustiu Syrrhaptes paradoxus<\/em>. Tr\u0103ie\u0219te \u00een stepele Africii \u0219i Asiei. Aripile lungi \u0219i ascu\u021bite. Picioarele mici, cu degetele unite (seam\u0103n\u0103 cu laba de \u0219oricel). Degetul posterior lipse\u0219te. Penele de pe abdomen se \u00eembib\u0103 cu ap\u0103, pe care o car\u0103 puilor la distan\u021be mari.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

P\u0103s\u0103rile r\u0103pitoare de noapte<\/strong> (Strigiformele<\/em>) au un trai nocturn. Au adapt\u0103ri specifice. Ciocul prev\u0103zut la v\u00e2rf cu un c\u00e2rlig, gheare ascu\u021bite \u0219i \u00eencovoiate, penajul moale, des, iar zborul este f\u0103r\u0103 zgomot. Ochii mari a\u0219eza\u021bi \u00een fa\u021b\u0103, capul mobil se poate r\u0103suci cu 2700<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Aici ne atrage aten\u021bia bufni\u021ba \u2013 Bubo bubo<\/em> \u2013 cea mai mare, ca talie, \u00een compara\u021bie cu ciuvica (Glaucidium passerinum<\/em>), care-i de m\u0103rimea unui graur. Al\u0103turi g\u0103sim: ciufi, huhurezi, cucuvele.<\/p>\n\n\n\n

O pas\u0103re cu aspect curios este caprimulgul \u2013 Caprimulgus europaeus<\/em>, cu cioc mic, dar deschiderea gurii larg\u0103, penajul pestri\u021b. Prinde insecte \u00een zbor, la lumina lunii.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n

Cioc\u0103nitorile (Piciformes<\/em>) atrag aten\u021bia prin ciocul puternic ca o dalt\u0103, coada este tare \u0219i se sprijin\u0103 cu ea pe trunchiul copacilor, \u021bin\u00e2ndu-se bine cu ghearele, dou\u0103 \u00eendreptate \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i dou\u0103 \u00een spate. Doar cioc\u0103nitoarea de munte \u2013 Picoides tradactylus<\/em> are trei degete. Cioc\u0103nitorile sunt p\u0103s\u0103ri care nu migreaz\u0103. \u00centre cioc\u0103nitori se afl\u0103 \u0219i cap\u00eentortura \u2013 Jynx torguilla<\/em> \u2013 \u00ee\u0219i r\u0103suce\u0219te capul \u0219i g\u00e2tul ca un \u0219arpe. Ea este singura migratoare dintre cioc\u0103nitori.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103s\u0103rile r\u0103pitoare de zi<\/strong> \u2013 cuprinde vulturii, acvilele, \u0219oricari, gai\u021be, ere\u021bi, \u0219oimii, ulii. Au cioc puternic cu care rup prada \u00een buc\u0103\u021bi, degete cu gheare ascu\u021bite. Sunt excelente zbur\u0103toare. Unele dintre specii au disp\u0103rut din fauna \u021b\u0103rii noastre (vulturii mari), iar celelalte specii au fost prigonite, \u00eenc\u00e2t multe dintre ele le vedem doar \u00een vitrinele muzeului<\/p>\n\n\n\n

O mare varietate din colec\u021bie este format\u0103 de p\u0103s\u0103rile acvatice: ra\u021be, g\u00e2\u0219te, lebede, c\u0103lifari, cufundaci, pelicani \u0219i cormorani, corcodei; p\u0103s\u0103ri de \u021b\u0103rm: chire, pesc\u0103ru\u0219i, nag\u00e2\u021bi, \u021big\u0103nu\u0219i, egrete, st\u00e2rci, berze. Multe p\u0103s\u0103ri din aceste categorii se g\u0103sesc \u00een Delta Dun\u0103rii sau zone umede vaste din interiorul \u021b\u0103rii. Bibelourile albe ale Deltei sunt socotite: egretele, pelicanii, lebedele, lop\u0103tarii.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

P\u0103s\u0103ri cu un colorit viu<\/strong> g\u0103sim: albin\u0103relul, pup\u0103za, dumbr\u0103veanca, pesc\u0103ra\u0219ul albastru. Demn de semnalat este pup\u0103za \u2013 cu ciocul ca o sabie, lung \u0219i \u00eencovoiat. Pe cap are un mo\u021b str\u00e2ns pe ceaf\u0103. Glanda uropigian\u0103 secret\u0103 un lichid \u00eenchis, ur\u00e2t mirositor \u2013 pe care femela \u00eel \u00eemproa\u0219c\u0103 spre a se ap\u0103ra de atacurile vr\u0103jma\u0219ilor. \u00ce\u0219i face cuibul \u00een scorbur\u0103, la mic\u0103 distan\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. C\u00e2t timp hr\u0103ne\u0219te puii la cuib, nu car\u0103 excrementele, tot ca un sistem de ap\u0103rare, \u0219i a\u0219a se explic\u0103 cum s-a murd\u0103rit groaznic Nic\u0103 (Ion Creang\u0103) copil fiind, c\u00e2nd a furat pup\u0103za din tei.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai mare diversitate de faun\u0103 \u0219i num\u0103r de specii g\u0103sim la p\u0103s\u0103rele \u2013 Ordinul Passeriformes<\/strong> \u2013 Unele sunt foarte mici ca talie, ca ochiul boului \u2013 Troglodytes<\/strong> \u2013 cu coada ascu\u021bit\u0103 \u0219i ridicat\u0103, apoi cojoaice, sitari, f\u00e2se, codobaturi, pi\u021bigoi, sturzi, cioc\u00e2rlii, mierle, grauri, vr\u0103bii, presuri, forfecu\u021be. Cele mai mari ca talie sunt corvidele (ciorile) \u0219i mai ales corbul care cuib\u0103re\u0219te \u00een zona st\u00e2nc\u0103riilor din munte \u0219i formeaz\u0103 perechi pe via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Clasa mamiferelor \u2013 Mammalia<\/strong> \u2013 vertebrate purt\u0103toare de mamele. Nasc pui pe care-i hr\u0103nesc cu lapte produs de mamele. Temperatura corpului este constant\u0103; cu capacitate de termoreglare (centrii nervo\u0219i encefalici \u00eendeplinesc aceast\u0103 func\u021bie). Sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toate zonele geografice.<\/p>\n\n\n\n

Singurele mamifere zbur\u0103toare sunt liliecii (Chiroptere<\/strong>). Membrele anterioare s-au transformat \u00een aripi ce cuprind laturile corpului, membrele posterioare \u0219i coada. Degetele de la membrele anterioare sunt foarte lungi \u0219i pliul tegumentar are aspect de umbrel\u0103. Liliecii sunt activi noaptea, se hr\u0103nesc cu insecte. Laringele lor emit sunete foarte \u00eenalte (ultrasunete), care, lovindu-se de obstacole, se reflect\u0103 \u0219i sunt recep\u021bionate de ureche. Acesta este modul de a v\u00e2na insectele \u00een zbor. \u00cen regiunile tropicale (Asia, Africa, Australia) se g\u0103sesc liliecii mari care se hr\u0103nesc cu fructe.<\/p>\n\n\n\n

Dintre micromamifere<\/strong>, cele mai mici sunt chi\u021bcanii (Sorex) care seam\u0103n\u0103 pu\u021bin cu \u0219oarecii. Au botul alungit cu vibrize pe margini, coada scurt\u0103. Se hr\u0103nesc cu insecte. Au o via\u021b\u0103 scurt\u0103 1-2 ani pentru c\u0103 sunt foarte activi, consum\u0103 mult\u0103 energie, iar hrana \u00een timpul a 24 de ore poate dep\u0103\u0219i de 2-5 ori greutatea corpului.<\/p>\n\n\n\n

Ariciul \u2013 Erinaceus europaeus<\/em> \u2013 se recunoa\u0219te u\u0219or pentru c\u0103 p\u0103rul de pe spate este transformat \u00een \u021bepi. Aricii hiberneaz\u0103 \u00een sezonul rece.<\/p>\n\n\n\n

Roz\u0103toarele<\/strong> \u2013 \u0219oarecii, veveri\u021bele, pop\u00e2nd\u0103ii, p\u00e2r\u0219ii, \u0219obolanii, orbetele. Caracteristica lor este c\u0103 cei doi incisivi din fa\u021b\u0103 cresc continuu.<\/p>\n\n\n\n

Orbetele (Spalax leucodon<\/em>) duce o via\u021b\u0103 subteran\u0103 \u0219i are un corp cilindric, lipsit de un g\u00e2t distinct, capul turtit, labele scurte, ochii acoperi\u021bi de piele, pavilioanele auditive lipsesc. Acest roz\u0103tor sap\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu incisivii, arunc\u00e2ndu-l cu capul. Se hr\u0103nesc cu p\u0103r\u021bile subterane ale plantelor. Face multe galerii \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

Veveri\u021ba \u2013 Sciurus vulgaris<\/em> \u2013 coada lung\u0103 \u0219i stufoas\u0103. Pe v\u00e2rful urechilor sunt peri lungi. Nu hiberneaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

H\u00e2rciogul \u2013 Cricetus<\/em> cricetus<\/em>\u2013 \u00ee\u0219i sap\u0103 galerii \u00een p\u0103m\u00e2nt unde depoziteaz\u0103 hrana: semin\u021be de cereale, sfecl\u0103, morcovi. Hrana este c\u0103rat\u0103 la vizuin\u0103 \u00een ni\u0219te buzunare ale obrajilor.<\/p>\n\n\n\n

Tot din r\u00e2ndul roz\u0103toarelor face parte \u0219i iepurele (Lepus europaeus<\/em>) care are pe maxilarul superior o pereche de incisivi bine dezvolta\u021bi, iar \u00een spatele lor, o pereche suplimentar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Hrana vegetal\u0103 este \u00eenmagazinat\u0103 \u00eentr-un cecum voluminos, aflat \u00eentre intestinul sub\u021bire \u0219i cel gros iar atunci c\u00e2nd se retrage \u00een b\u00e2rlog elimin\u0103 cocoloa\u0219e din acest cecum pe orificiul anal. M\u0103n\u00e2nc\u0103 aceste cocoloa\u0219e (cecotrofi) care ajung \u00een intestin pentru digestia complet\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mamiferele carnivore<\/strong> \u2013 au incisivi mici, t\u0103io\u0219i; caninii sunt lungi \u0219i puternici, iar m\u0103selele au ridic\u0103turi t\u0103ioase. Ultimul premolar din falca de sus \u0219i primul molar din falca de jos sunt mai mari, formeaz\u0103 m\u0103selele carnasiere.<\/p>\n\n\n\n

Dintre carnivore g\u0103sim: pisica, vulpea, ursul \u0219i mustelidele: dihorul, jderul, nev\u0103stuica, bursucul, vidra (lutra).<\/p>\n\n\n\n

Pisica s\u0103lbatic\u0103 \u2013 Felix silvestris<\/em> \u2013 seam\u0103n\u0103 bine cu pisica domestic\u0103, dar este mai mare, \u0219i are \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are fioroas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

R\u00e2sul \u2013 Lynx lynx<\/em> \u2013 este mai mare ca pisica. \u00cen v\u00e2rful urechilor are smocuri de p\u0103r; pe p\u0103r\u021bile laterale ale capului are un fel de \u201dfavori\u021bi\u201d. Coada este scurt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vulpea \u2013 Vulpes vulpes<\/em> \u2013 se recunoa\u0219te u\u0219or dup\u0103 botul sub\u021bire, coada lung\u0103 \u0219i stufoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ursul \u2013 Ursus arctos<\/em> \u2013 u\u0219or de recunoscut. T\u0103lpile acoperite aproape \u00een \u00eentregime cu p\u0103r, blana neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dintre carnivorele mustelide: dihorul (Mustella putorius<\/em>) \u2013 are culoarea p\u0103rului pe spate \u0219i laturi brun\u0103-castanie, iar pe abdomen mai \u00eentunecat\u0103. Dihorul ca \u0219i celelalte mustelide are glande anale, odorante, cu o secre\u021bie ur\u00e2t mirositoare.<\/p>\n\n\n\n

Bursucul (viezurele) \u2013 Meles meles<\/em> \u2013 culoarea bl\u0103nii cenu\u0219ie, iar \u00een dreptul ochilor are c\u00e2te o linie neagr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vidra (lutra) \u2013 Lutra lutra<\/em> \u2013 tr\u0103ie\u0219te pe malurile r\u00e2urilor. Are adapt\u0103ri la via\u021ba acvatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Jderul \u2013 Martes martes<\/em> \u2013 tr\u0103ie\u0219te \u00een regiunile p\u0103duroase. Culoarea bl\u0103nii este cenu\u0219ie, iar \u00een dreptul ochilor c\u00e2te o linie neagr\u0103. Coada lung\u0103 stufoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai mic\u0103 dintre mustelide este nev\u0103stuica (Mustella nivalis<\/em>). Vara are blana ro\u0219cat\u0103 pe spate \u0219i alb\u0103 pe burt\u0103, iar iarna, blana este complet alb\u0103. Adesea este confundat\u0103 cu hermelina (Mustela erminea<\/em>), care \u00een perioada de var\u0103 blana este ca la nev\u0103stuic\u0103, dar v\u00e2rful cozii cu un smoc negru. \u00cen perioada de iarn\u0103, blana este alb\u0103, doar v\u00e2rful cozii se termin\u0103 cu smocul negru.<\/p>\n\n\n\n

Puma \u2013 (Felis concolor<\/em>) tr\u0103ie\u0219te \u00een America de Sud, Panama, Mexic \u0219i SUA. P\u00e2nde\u0219te prada din copaci. \u00cen luna martie se reproduce.<\/p>\n\n\n\n

\n
\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n

Dintre mamiferele copitate<\/strong> g\u0103sim: mistre\u021bul \u0219i c\u0103priorul. Mistre\u021bul sau porcul s\u0103lbatic (Sus scrofa<\/em>) este bine r\u0103sp\u00e2ndit \u00een p\u0103durile \u021b\u0103rii noastre. Capul este conic. Caninii bine dezvolta\u021bi, \u00eendrepta\u021bi \u00een sus \u0219i au trei muchii. Picioarele se termin\u0103 cu patru degete copitate, dar numai dou\u0103 ating p\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103prioara (Capreolus capreolus<\/em>) \u2013 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een p\u0103durile de \u0219es \u0219i de dealuri. Masculul are coarne pu\u021bin ramificate. Coarnele sunt lep\u0103date prin noiembrie \u2013 decembrie. Iat\u0103 de ce noi vedem iarna numai \u201dc\u0103prioare\u201d, pe c\u00e2mp. \u00cemperecherea are loc \u00een var\u0103 (iulie-august). Dup\u0103 fecundare, embrionul \u00ee\u0219i \u00eencepe dezvoltarea, dar se opre\u0219te cur\u00e2nd \u0219i embrionul r\u0103m\u00e2ne \u00een stare de adormire p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie. Puiul se na\u0219te \u00een luna mai. Culoarea bl\u0103nii la adul\u021bi, variaz\u0103 dup\u0103 anotimp. Coada e scurt\u0103 \u0219i acoperit\u0103 cu p\u0103r. \u00cen zona anal\u0103 are o pat\u0103 alb\u0103 ca o oglind\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\n

\u00cen colec\u021bie se afl\u0103 \u0219i magotul (Macaca sylvanus<\/em>) ce apar\u021bine Ordinului Primate<\/strong> (maimu\u021be). Numele de Primate<\/strong> se datore\u0219te lui Linn\u00e9 (1758), care a reunit maimu\u021bele \u0219i omul. Celelalte mamifere le-a numit Secundates<\/strong>. Restul animalelor (vertebrate \u0219i nevertebrate) au fost denumite Tertiates<\/strong>. Exist\u0103 o sut\u0103 nou\u0103zeci \u0219i trei de specii de maimu\u021be \u00een via\u021b\u0103, unele cu coad\u0103, altele f\u0103r\u0103. O sut\u0103 nou\u0103zeci \u0219i dou\u0103 dintre ele sunt acoperite cu p\u0103r. Excep\u021bie face o maimu\u021b\u0103 goal\u0103 ce s-a autointitulat \u2013 Homo sapiens<\/strong> (omul \u00een\u021belept).<\/p>\n\n\n\n

Din ordinul maimu\u021belor (Primates<\/strong>), \u00een colec\u021bii, g\u0103sim un gibon \u0219i un langur. Ochii a\u0219eza\u021bi \u00een fa\u021b\u0103, degetele au unghii. Are o singur\u0103 pereche de mamele \u00een regiunea pectoral\u0103. Cele dou\u0103 specii de maimu\u021b\u0103 fac parte dintr-o suprafamilie Catarrhina<\/strong>. Au septul cartilaginos al nasului \u00eengust \u0219i n\u0103rile apropiate \u0219i \u00eendreptate \u00eenainte. Sunt maimu\u021be din Lumea Veche (Africa \u0219i Asia). Maimu\u021bele cu nasul lat (Platarrhina<\/strong>) sunt cele din vest (Lumea Nou\u0103 sau Continentul American).<\/p>\n\n\n\n

Gibonul (Hylobates lar<\/em>) \u2013 are membrele anterioare foarte lungi. Coada lipse\u0219te. C\u00e2nd corpul st\u0103 vertical, membrele ating c\u0103lc\u00e2iul. Animal arboricol din sud-estul Indiei. Este un acrobat des\u0103v\u00e2r\u0219it, s\u0103rind din arbore \u00een arbore, la distan\u021be mari, put\u00e2nd s\u0103-\u0219i schimbe direc\u021bia mi\u0219c\u0103rii \u00een timpul saltului prin aer. C\u00e2nd coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt se mi\u0219c\u0103 sprijinindu-se pe toate membrele. Fa\u021ba este gola\u0219\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Langurul (Semniopitecus entellus<\/em>) (pithecus<\/em> \u2013 maimu\u021b\u0103) \u2013Corpul este zvelt, coada \u0219i membrele lungi, cele posterioare mai lungi. Se hr\u0103nesc cu frunze. Animal arboricol, vioi noaptea; \u00een p\u0103durile tropicale din India. Este considerat un animal sf\u00e2nt.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

Alte exponate demne de analizat sunt: schelete \u0219i p\u0103r\u021bi de schelete la pe\u0219ti, p\u0103s\u0103ri, mamifere (delfin); ou\u0103 de p\u0103s\u0103ri \u00een cuiburi, insectare, preparate microscopice.<\/p>\n\n\n\n

Incursiunea f\u0103cut\u0103 prin colec\u021biile de Zoologie ale Facult\u0103\u021bii de Biologie, ne d\u0103 \u00eencrederea c\u0103 deschidem ferestre spre cunoa\u0219terea infinitei biodiversit\u0103\u021bi a naturii vii. Analiza preparatelor expuse \u00een condi\u021biile necesare conserv\u0103rii (de lung\u0103 durat\u0103) ne poate furniza o serie de cuno\u0219tin\u021be, dar v\u0103 asigur c\u0103 nimic nu se compar\u0103 cu admirarea acestor animale acas\u0103 la ele, adic\u0103 \u00een mediul lor natural. Casa lor este comun\u0103 cu a omului care nu trebuie s\u0103 se arate ca un st\u0103p\u00e2n ci un tovar\u0103\u0219 prin trecerea efemer\u0103 a miracolului numit VIA\u021a\u0102.<\/p>\n\n\n\n

Materialul prezentat este \u0219i o invita\u021bie de contribui fiecare cu imagini din natur\u0103 ce pot fi expuse sau cu sunete \u00eenregistrate. De asemenea, \u00een speran\u021ba \u00eembog\u0103\u021birii colec\u021biilor a\u0219tept\u0103m persoane cu cuno\u0219tin\u021be de Taxidermie, care ne pot ajuta la refacerea unor exponate sau prepararea unora noi.<\/p>\n\n\n\n

V\u0103 invit\u0103m, deci, s\u0103 ne vizita\u021bi, dar \u0219i s\u0103 ie\u0219i\u021bi c\u00e2t mai des \u00een natur\u0103, s\u0103 observa\u021bi comportamentul \u0219i sunetele animalelor, s\u0103 tr\u0103i\u021bi acea emo\u021bie unic\u0103 ce \u021bi-o d\u0103 vibra\u021bia vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

BIBLIOGRAFIE<\/p>\n\n\n\n

  1. Burnie D., s.a., 2006 \u2013 Animale. Ghid vizual complet al lumii s\u0103lbatice<\/em>. Grupul editorial RAO, Bucure\u0219ti<\/li>
  2. Brehm., 1964 \u2013 Lumea animalelor<\/em>. Edit. \u0218t. Bucure\u0219ti<\/li>
  3. Cozari T., 2009 \u2013 Fluturii. Mica enciclopedie<\/em>. Editura Arc. Chi\u0219in\u0103u<\/li>
  4. Ion I., Ion C., 2000 \u2013 Zoologia vertebratelor<\/em>, fasc. 1 \u0219i fasc. 2. Edit. Univ. \u201dAl.I.Cuza\u201d Ia\u0219i<\/li>
  5. Ion I., Ion C., 2001 \u2013 Zoovertebratele. Curiozit\u0103\u021bi din lumea vie\u021buitoarelor<\/em>. Editura Por\u021bile Orientului, Ia\u0219i<\/li>
  6. Ion I., Gache Carmen., Ion C., Valenciuc N., 2003 \u2013 Zoologia vertebratelor<\/em>. Edit. Univ. \u201dAl.I.Cuza\u201d Ia\u0219i<\/li>
  7. Mitican I., 1990 \u2013 Cu Mihai Eminescu \u0219i Ion Creang\u0103 prin T\u00e2rgul Ie\u0219ilor<\/em>. Edit. Pentru Turism. Bucure\u0219ti<\/li>
  8. Morris D., 1977 \u2013 Maimu\u021ba goal\u0103<\/em>. Edit. Enciclopedic\u0103 SC \u201dHalicon\u201d, Banat \u0219.a., Rom\u00e2nia<\/li>
  9. Musta\u021b\u0103 Ghe, Musta\u021b\u0103 Mariana, 2018 \u2013 Eseuri de Biologie<\/em>. Edit. Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia, Bucure\u0219ti.<\/li>
  10. Natali V.F., 1954 \u2013 Zoologia nevertebratelor<\/em>. Edit. Agro-silvic\u0103 de Stat, Bucure\u0219ti<\/li>
  11. Popovici-B\u00e2zno\u0219anu A., Ionescu M.A., 1937 \u2013 C\u0103l\u0103uza excursionistului la Marea Neagr\u0103<\/em>. Edit. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti<\/li>
  12. Toma C., Musta\u021b\u0103 Ghe., 2011 \u2013 Biologie: facult\u0103\u021bi, profesori, \u0219coli \u0219tiin\u021bifice \u00een Universitatea din Ia\u0219i (1860-2010)<\/em> \u2013 coordonator Gh. Iacob. Edit. Univ. \u201dAl.I.Cuza\u201d Ia\u0219i<\/li>
  13. Valenciuc N., Ion I., 1983 \u2013 Lucr\u0103ri practice de Zoologia vertebratelor<\/em>., Univ. \u201dAl.I.Cuza\u201d Ia\u0219i<\/li>
  14. Manuale \u0219colare de Zoologie<\/em><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Text: Prof. dr. Iordache ION<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    Imagini: Andrei Iftimoaie<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Colec\u021biile didactice Predarea disciplinei de Zoologie este programat\u0103 pe parcursul anilor de studiu I \u0219i II. Aceste cursuri sunt \u00eenso\u021bite de lucr\u0103ri practice de laborator unde studen\u021bii observ\u0103 materialul zoologic, efectueaz\u0103 exerci\u021bii de sistematizare \u0219i clasificare a animalelor, se fac disec\u021bii, se observ\u0103 preparate microscopice. \u00censu\u0219irea cuno\u0219tin\u021belor de zoologie \u00een bune condi\u021bii nu s-a putut…
    Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_editorskit_title_hidden":false,"_editorskit_reading_time":32,"_editorskit_is_block_options_detached":false,"_editorskit_block_options_position":"{}","_editorskit_typography_data":[],"_editorskit_blocks_typography":"","_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"class_list":["post-9304","page","type-page","status-publish","hentry"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false,"post-thumbnail":false,"mesmerize-full-hd":false},"uagb_author_info":{"display_name":"admin","author_link":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?author=1"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Colec\u021biile didactice Predarea disciplinei de Zoologie este programat\u0103 pe parcursul anilor de studiu I \u0219i II. Aceste cursuri sunt \u00eenso\u021bite de lucr\u0103ri practice de laborator unde studen\u021bii observ\u0103 materialul zoologic, efectueaz\u0103 exerci\u021bii de sistematizare \u0219i clasificare a animalelor, se fac disec\u021bii, se observ\u0103 preparate microscopice. \u00censu\u0219irea cuno\u0219tin\u021belor de zoologie \u00een bune condi\u021bii nu s-a putut……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/9304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9304"}],"version-history":[{"count":85,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/9304\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9539,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/9304\/revisions\/9539"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}