{"id":6519,"date":"2021-05-31T10:12:38","date_gmt":"2021-05-31T07:12:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?page_id=6519"},"modified":"2025-03-04T14:59:22","modified_gmt":"2025-03-04T12:59:22","slug":"muzeul-de-istorie-naturala","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?page_id=6519","title":{"rendered":"Muzeul de istorie natural\u0103"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/figure><\/div>\n\n
<\/div>\n\n

ANUN\u021a IMPORTANT
\u00cencep\u00e2nd cu luna mai 2013, Muzeul de Istorie Natural\u0103 este \u00eenchis pentru public pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103.
Cl\u0103direa urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een expertiz\u0103 tehnic\u0103 pentru consolidare.<\/h4>\n\n

Adresa: Bd. Independentei nr.16, Iasi 6600, Romania Tel. 40 232 201339<\/strong> e-mail: grigore@uaic.ro<\/a>
\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Pagina gazduita de\u00a0Facultatea de Biologie Iasi<\/a><\/p>\n\n

Prezentare<\/strong><\/h3>\n\n

Muzeul de Istorie Naturala din Iasi a fost \u00eenfiintat la data de 4 februarie 1834, din initiativa unui grup restr\u00e2ns de membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, \u00een frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturza si Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen \u00eenfiintat \u00een Principatele Rom\u00e2ne si, ca institutie culturala, avea drept scop sa prezinte publicului din Iasi „bogatiile pam\u00e2ntene si subpam\u00e2ntene ale Moldovei, precum si curiozitati din alte parti ale lumii”.<\/p>\n\n

Solemnitatea inaugurarii Muzeului a avut loc duminica, la casa Bals, de pe ulita Podu Verde, azi bulevardul Copou. \u00cen aceasta casa Muzeul a functionat p\u00e2na \u00een anul 1838, c\u00e2nd s-a mutat \u00een Sala mare de la Academia Mihaileana.<\/p>\n\n

\"\"<\/figure>

\u00cen anul 1840 s-a cumparat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de pe ulita Hagioaiei, azi bulevardul Independentei, nr. 16, cladire \u00een care Muzeul, \u00eempreuna cu Societatea, \u00eesi desfasoara activitatea si \u00een prezent. \u00cen articolul 5 din Proiectul de cumparare al casei se mentioneaza:<\/p>\n\n\n

„Cumpararea acestei case este destinata special pentru Cabinetul de Istorie Naturala sau Muzeu, fiind facuta \u00eentr-un scop al binelui public”.<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n

Cladirea, cunoscuta si sub denumirea de casa Roset, a fost construita la finele secolului XVIII, \u00een stil neoclasic, cu bolta pentru trasuri, fiind astazi unul din putinele monumente arhitectonice ale Iasului cu o structura a parterului de bolti pe arce.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a face fata nevoilor cresc\u00e2nde ale Muzeului „Departamentul din launtru”, prin porunca 11 599 din 16 april 1844, aproba ca locul viran de la est de Muzeu sa fie amenajat \u00eentr-o piata publica pentru desfacerea produselor agricole: f\u00e2n, faina, miere, vin, lemne de foc, cherestea, etc… Producatorii plateau o taxa de care beneficiau Societatea si Muzeul. Piata publica a fost desfiintata \u00een anul 1872, c\u00e2nd, din initiativa lui Grigore Cobalcescu si Anastasie Fatu, locul se \u00eengradeste si se organizeaza o mica Gradina Botanica \u00een care Dimitrie Br\u00e2ndza, conservatorul Muzeului din acea vreme, planteaza diferiti arbori, printre care cei doi stejari seculari, declarati \u00een 1973, Monumente ale Naturii.<\/p>\n\n\n\n

Muzeul pastreaza \u00een colectiile sale piese donate la inceputul secolului XIX de catre mitropolitul Veniamin Costachi (o colectie de oase de mamut si rinocer paros, gasite agatate drept contra greutate la cumpana unei f\u00e2nt\u00e2ni din R\u00e2sca, tinutul Falticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba, achizitionat contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Bals, Gheorghe Asachi si altii.<\/p>\n\n\n

\n

Chiar de la \u00eenfiintare Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece colectiile sale erau folosite ca material didactic la lectiile de istorie naturala de la Academia Mihaileana. \u00cencep\u00e2nd cu data de 11 martie 1834 dr. Iacob Cihac a tinut \u00een cadrul Muzeului conferinte publice, tiparite \u00een anul 1837, in primul Manual de istorie naturala \u00een limba rom\u00e2na, editat la Institutul Albinei din Iasi. Acest manual, \u00eempreuna cu alte tiparituri ulterioare, a contribuit la formarea terminologiei de specialitate \u00een limba rom\u00e2na. Tot din aceasta perioada dateaza primul herbar al Muzeului, constituit dintr-o colectie de 2844 de plante colectate \u00een anul 1835 de botanistul Iulius Edel si farmacistul Iosef Szabo pe parcursul unei expeditii \u00een zona Moldovei.<\/p>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Cabinetul de Istorie Naturala devine cunoscut marelui public si prin faptul ca, \u00een una din salile lui, deputatii din Partida Nationala, \u00een noaptea de 3\/15 ianuarie 1859, au hotar\u00e2t candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sala declarata ulterior \u201cMonument Istoric\u201d, printre cei 30 de deputati se aflau cei mai \u00eenflacarati patrioti pentru unirea Tarilor Rom\u00e2ne ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla, Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset Tetcanu, Nicolae Sutu s.a.<\/p>\n\n\n\n

 Cea mai completa relatare a evenimentului din noaptea de 3\/15 ianuarie 1859 ne-a lasat-o Vasile Alecsandri \u00eentr-o scrisoare catre fratele sau, Iancu Alecsandri, unde subliniaza printre altele, ca \u201cnoua, celor adunati aici ni se dadu numele de Gruparea de la elefant\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Sala expune, alaturi de obiecte si mobilier cu valoare istorica, portretele celor care au \u00eenfiintat Muzeul si Societatea, a personalitatilor care au activat la Muzeu de-a lungul timpului: Iacob Cihac, Grigore Cobalcescu, Anastasie Fatu, Petru Poni, Ioan Borcea, Nicolae Leon, Constantin Motas, Neculai Macarovici, Constantin Visarion M\u00e2ndru s.a.<\/p>\n\n\n\n

Prin refacerea lui, dupa pierderile suferite \u00een timpul celui de-al doilea razboi mondial, si ulterior, sub \u00eendrumarea Universitatii \u201cAl.I.Cuza\u201d muzeul a devenit o institutie culturala de \u00eenalt nivel stiintific, contribuind activ la desfasurarea procesului de \u00eenvatam\u00e2nt biologic de toate gradele. \u00cen prezent colectiile Muzeului numara peste 300 000 exemplare, cele mai valoroase fiind colectiile de Insecte, Moluste, Amfibieni, Reptile, Pasari, Minerale si Plante.<\/p>\n\n\n\n

Pentru publicul iesean, pentru elevi si studenti, Muzeul de Istorie Naturala din Iasi este un excelent loc de recreere si un spatiu de \u00eenvatam\u00e2nt. Colectiile sale stiintifice, biblioteca si laboratoarele sale se constituie \u00eentr-o utila baza de studiu pentru toti cercetatorii din tara. Amplasat \u00eentr-o oaza de verdeata si liniste Muzeul va ofera prilejul de a va \u00eembogati sufletul si de a participa la cunoasterea si protejarea lumii vii.<\/p>\n\n\n

Colectii<\/strong><\/h3>\n\n
\"\"<\/figure>
\n

\u00cen 1840, momentul mutarii \u00een cladirea actuala, patrimoniul muzeal consta \u00een: 1500 minerale, 2844 de plante, 3000 de moluste si insecte, 795 vertebrate, 92 schelete.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai veche piesa din colectia muzeului este elefantul indian, care a fost cumparat \u00een anul 1835 de domnitorul Grigore Mihail Sturza, contra sumei de de 135 de galbeni, de la circul Luzzatto si adus la palat, fiind ulterior donat Muzeului. Scheletul a fost pregatit de preparatorul Wilhelm Fleck si, abia dupa 25 de ani, Mathias Kieser din Aschaffenburg (Bavaria) a naturalizat pielea care se uscase asa de tare \u00eenc\u00e2t a trebuit \u00eemuiata timp de 6 luni \u00eentr-un bazin cu apa.<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n

 \u00ce<\/strong>n anul 2000 inventarul Muzeului numara peste 350 000 piese, dintre care 3 500 piese de patrimoniu 5 290 expuse, si celelalte \u00een depozit.
      Colectia de Moluste cuprinde aproape toate speciile de Lamelibranchiate si Gasteropode din fauna Rom\u00e2niei. Colectia de Arahnidae (paianjeni) este una din cele mai mari din tara; ea cuprinde exemplare din toata partea de est a tarii (Dobrogea, Moldova si Bucovina).<\/p>\n\n\n

\n

Dintre insecte, cele mai mari colectii sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere si Neuroptere. Coleopterele numara peste 50 000 de exemplare si familiile cele mai bine reprezentate sunt: Staphylinidae, Meloidae, Cerambicidae si Scarabeidae.
\u00a0 \u00a0 \u00a0 Colectia de vertebrate: pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere, numara peste 14 000 de exemplare contin\u00e2nd aproape toate speciile existente la noi \u00een tara si form\u00e2nd astfel una din cele mai bogate colectii din muzeele noastre.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n
\n

Un interes deosebit \u00eel prezinta colectiile de cuiburi si oua.
      Colectia de paleontologie numara peste 10 000 de exemplare iar cea de minerale peste 2 900 de esantioane.
       Plantele sunt aranjate \u00een herbarii cu specii din toata tara, colectate de-a lungul a 150 de ani iar colectia de licheni este una din cele mai mari din Europa.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/div>

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Activitate<\/h3>\n\n\n

Noi crea\u0163ii expozi\u0163ionale la Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi<\/h3>\n\n\n\n

PTERYGOTUS<\/em><\/p>\n\n\n\n

Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi expune replica \u00een m\u0103rime natural\u0103 de Pterygotus \u2013 una dintre cele mai mari specii de artropode din toate timpurile, care a tr\u0103it acum peste 400 de milioane de ani. Piesa a fost realizat\u0103, \u00een conformitate cu datele \u015ftiin\u0163ifice disponibile p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, de Ion Cojocaru, biolog, \u015fi Alexandru Buzurin, conservator muzeal, \u00een anii 2013-2014, \u00een atelierul Muzeului de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi, Scopul acestei realiz\u0103ri a fost acela de a prezenta publicului o verig\u0103 remarcabil\u0103 din impetuoasa evolu\u0163ie a artropodelor, nevertebrate din care fac parte scorpionii, p\u0103ianjenii libelulele, g\u00e2ndacii, albinele, fluturii etc., c\u00e2nd acestea au putut ajunge la dimensiuni mult mai mari fa\u0163\u0103 de cele din zilele noastre.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Denumire taxonomic\u0103: Pterygotus anglicus Agassiz, 1844 Timp geologic: Silurian \u2013 Devonian mediu. Distribu\u0163ie geografic\u0103: Sco\u0163ia & Canada. Clasificare: \u00cencreng\u0103tura Arthropoda, Clasa Merostomata, Ordinul Eurypterida, Familia Pterygotidae.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Speciile genului Pterygotus aveau dimensiuni cuprinse \u00eentre 1,6 – 2 metri lungime sau chiar mai mult. Corpul lor este diferen\u0163iat \u00een dou\u0103 regiuni: partea anterioar\u0103, prosoma (un fel de cefalotorace), relativ mic\u0103, de form\u0103 subtrapezoidal\u0103, prev\u0103zut\u0103 cu 6 perechi de apendici, \u015fi opistosoma (abdomen), alc\u0103tuit\u0103 din 12 segmente plus un telson l\u0103\u0163it ce ajuta la \u00eenot. Prosoma prezint\u0103 dorsal, antero-lateral, 2 ochi compu\u015fi, mari, iar median 2 oceli. Apendicii prosomei sunt: o pereche de chelicere, 4 perechi de picioare \u015fi o pereche de palete \u00eenot\u0103toare. Remarcabile sunt chelicerele, prima pereche de apendici, situa\u0163i \u00eenaintea gurii, foarte dezvoltate, terminate cu cle\u015fti prev\u0103zu\u0163i cu din\u0163i pentru re\u0163inerea pr\u0103zii. Opistosoma prezenta branhii pe partea ventral\u0103 a primelor \u015fase segmente.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pterygotus ducea via\u0163\u0103 marin\u0103, \u00een zona litoral\u0103 \u015fi probabil p\u0103trundea \u015fi \u00een apele continentale. Paletele \u00eenot\u0103toare \u015fi telsonul l\u0103\u0163it sugereaz\u0103 c\u0103 era un bun \u00eenot\u0103tor. Era un animal carnivor, prindea prada (trilobi\u0163i, molu\u015fte, mici pe\u015fti) cu ajutorul chelicerelor. Prada era sf\u0103r\u00e2mat\u0103 cu ajutorul din\u0163ilor situa\u0163i pe coxele apendicilor prosomei. Dispari\u0163ia acestor mari artropode pe parcursul Erei Paleozoice este pus\u0103 pe seama apari\u0163iei pe\u015ftilor placodermi \u015fi a pe\u015ftilor oso\u015fi de talie mare. Fosile de Pterygotidae, numite \u015fi gigantostracei, au fost g\u0103site pe toate continentele, cu excep\u0163ia Antarcticii.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reconstituirea \u00een m\u0103rime natural\u0103 a exponatului de Pterygotus a fost realizat\u0103 de Ion Cojocaru \u015fi Alexandru Buzurin \u00een ani 2013-2014 \u00een atelierul Muzeului de Istorie Natural\u0103 din Ia\u0219i.<\/em><\/p>\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n
<\/div>\n\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n
<\/div>\n\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

KELENKEN<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Kelenken<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

La Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi este expus\u0103, \u00eencep\u00e2nd din luna octombrie 2012, reconstituirea \u00een m\u0103rime natural\u0103 a uneia dintre celei mai mari p\u0103s\u0103ri cunoscute din toate timpurile \u2013 Kelenken. Exponatul a fost reconstituit \u00een atelierul muzeului de Ion Cojocaru, biolog, \u015fi Alexandru Buzurin, conservator muzeal, \u00een anii 2010-2012.<\/p>\n\n\n\n

Denumire taxonomic\u0103: Kelenken guillermoi Bertelli et al., 2007 Timp geologic: Miocen mediu. Distribu\u0163ie geografic\u0103: America de Sud (Argentina). Clasificare: Ordinul Gruiformes, Familia Phorusrhacidae.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Kelenken apar\u0163ine unui gen disp\u0103rut de p\u0103s\u0103ri nezbur\u0103toare gigantice din familia Phorusrhacidae sau \u201ep\u0103s\u0103ri ale terorii\u201d, care au tr\u0103it \u00een Argentina \u00een Miocenul mediu, acum circa 15 milioane de ani. Resturile fosile constau \u00eentr-un craniu aproape complet, tarsometatars \u015fi oase ale degetelor de la picioare. Craniul de 71 cm lungime, incluz\u00e2nd \u015fi ciocul de 45,7 cm, este cel mai mare dintre craniile cunoscute de p\u0103s\u0103ri; tarsometatarsul m\u0103soar\u0103 45 cm lungime. Primele resturi fosile de Kelenken au fost descoperite \u00een 1999 de Guillermo Oscar Aguirrezabala \u00een satul Comallo (Patagonia \u2013 Argentina). Ele sunt p\u0103strate \u00eentr-un muzeu de istorie natural\u0103 din ora\u015ful San Carlos de Bariloche, dar abia dup\u0103 mai mul\u0163i ani s-a realizat c\u0103 ele apar\u0163in un gen nou de p\u0103s\u0103ri. Noul gen \u2013 Kelenken – a fost numit dup\u0103 un zeu din mitologia local\u0103, iar numele speciei s-a dat \u00een onoarea celui care a f\u0103cut descoperirea. Aceste p\u0103s\u0103ri puteau ajunge la \u00een\u0103l\u0163imi de 2,30 \u2013 3,0 metri \u015fi o greutate de circa 230 kg. Erau p\u0103s\u0103ri carnivore, put\u00e2nd ataca animale mari, de m\u0103rimea unui cal. Ciocul, puternic, prezint\u0103 adapt\u0103ri la zdrobitul oaselor.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Kelenken guillermoi<\/em> \u2013 reconstituire \u00een m\u0103rime natural\u0103. Muzeul de Istorie Natural\u0103, Ia\u015fi.
Realizatori: I. Cojocaru \u015fi Al. Buzurin, Muzeul de Istorie Natural\u0103, Ia\u015fi, 2010-1012.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

TYRANNOSAURUS<\/p>\n\n\n\n

Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi prezint\u0103 publicului, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2008, un nou exponat \u2013 replica la scara de 1: 4,5 a unui dinozaur, Tyrannosaurus rex, realizat\u0103 de Ion Cojocaru (biolog) \u015fi Alexandru Buzurin (conservator muzeal). Acest exponat, unic \u00een cadrul muzeelor de istorie natural\u0103 din \u0163ar\u0103, confer\u0103 vizitatorului o imagine despre lumea animal\u0103 de acum 68-65 de milioane de ani, dominat\u0103 de reptilele gigantice.<\/p>\n\n\n\n

Denumire taxonomic\u0103: Tyrannosaurus rex Osborn, 1905 Timp geologic: Cretacic superior \u2013 Maastrichtian (acum 68-65 milioane de ani) Distribu\u0163ie geografic\u0103: America de Nord Clasificare: Supraordinul Dinosauria, Ordinul Saurischia, Subordinul Theropoda, Familia Tyrannosauridae.<\/p>\n\n\n\n

Tyrannosaurus a fost unul dintre ei mai mari pr\u0103d\u0103tori de uscat din toate timpurile, av\u00e2nd o lungime de 13-14 m \u015fi o greutate estimat\u0103 la 5-7 tone. Prada sa era reprezentat\u0103, \u00een general, de dinozauri erbivori precum \u201edinozaurii cu cioc de ra\u0163\u0103\u201d (Hadrosauridae). Tyrannosaurus a disp\u0103rut \u00een timpul marii extinc\u0163ii de acum 65 de milioane de ani, provocat\u0103, dup\u0103 c\u00e2te se \u015ftie, de coliziunea Terrei cu un asteroid de circa 10 km diametru, care a lovit actualul Golf Mexic (Peninsula Yucatan). Acest dinozaur a devenit foarte popular, mai ales dup\u0103 difuzarea interna\u0163ional\u0103 a cunoscutului film artistic al lui Steven Spielberg, Jurassic Park (1993) sau a unor documentare \u015ftiin\u0163ifice produse de BBC, precum Walking with Dinosaurs (Tim Haines & Jasper James, 1999) \u015fi altele.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Istorie Natural\u0103, Ia\u015fi.
Realizatori: I. Cojocaru \u015fi Al. Buzurin, Muzeul de Istorie Natural\u0103, Ia\u015fi, 2008<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Tyrannosaurus<\/em> – imagini din expozi\u021bia permanent\u0103 \u0219i etape de lucru \u00een atelierul muzeului.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Expozi\u0163ie omagial\u0103 Charles Darwin<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 2009 se \u00eemplinesc 200 de ani de la na\u015fterea lui Charles Darwin (1809) \u015fi 150 de ani de la publicarea lucr\u0103rii sale capitale \u201eOriginea speciilor\u201d (1859). Muzeul de Istorie Natural\u0103 din Ia\u015fi a organizat, cu prilejul Anului Interna\u0163ional Darwin, o expozi\u0163ie comemorativ\u0103 pentru amintirea \u015fi pre\u0163uirea marelui naturalist. Expozi\u0163ia cuprinde un portret-basorelief al marelui savant (realizator: Al. Buzurin), explica\u0163ii privind semnifica\u0163ia operei sale \u015ftiin\u0163ifice, imagini reprezentative (fotografie-portret, pagini de manuscris, traseul c\u0103l\u0103toriei \u00een jurul lumii, cabinetul de lucru, casa unde a locuit, fosile descoperite), precum \u015fi principalele sale lucr\u0103ri traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sau lucr\u0103ri biografice.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Expozi\u0163ia omagial\u0103 \u201eCharles Darwin\u201d la Muzeul de Istorie Natural\u0103 Ia\u015fi<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Programe speciale de instruire<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Muzeul ofer\u0103 programe speciale de instruire, \u00een colaborare cu institu\u0163ii de \u00eenva\u0163\u0103m\u00e2nt de diverse grade. Acestea au la baz\u0103 programa \u015fcolar\u0103 de nivel gimnazial \u015fi liceal \u015fi include lucr\u0103ri practice de zoologie, d\u0103un\u0103tori agricoli, biogeografie, biodiversitate, protec\u0163ia naturii etc., ce se predau la nivel universitar; baza acestor activit\u0103\u0163i educative o constituie temele de zoologie si ecologie.
\u015etiin\u0163ele vie\u0163ii tind s\u0103 ocupe un loc din ce \u00een ce mai important \u00een preocup\u0103rile omenirii. Aceste \u015ftiin\u0163e sunt cele care pot oferi r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103rile fundamentale de astazi: supravie\u0163uirea speciei umane \u00eentr-un mediu tot mai deteriorat, g\u0103sirea unor remedii pentru bolile grave ale epocii, rezolvarea crizei de ap\u0103 curat\u0103 \u015fi proteine cu care se confrunt\u0103 mai mult de jumatate din popula\u0163ia omenirii. Ca urmare, de\u015fi \u00een programele de studii din Rom\u00e2nia \u015ftiin\u0163ele biologice nu sunt \u00eenc\u0103 suficient de bine reprezentate, ele pot fi completate prin informa\u0163ii ob\u0163inute \u00een afara s\u0103lii de clas\u0103. Muzeul nostru ofer\u0103 o baz\u0103 didactic\u0103 de valoare excep\u0163ional\u0103 pentru studiul zoologiei, geologiei, paleontologiei, botanicii \u015fi ecologiei.<\/p>\n\n\n\n

Personal<\/strong><\/h3>\n\n\n
Director<\/th>prof. univ. dr. \u0218tefan Zamfirescu<\/td><\/tr>
Muzeografi \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/th>dr. Ana Davideanu<\/td><\/tr>
<\/th>dr. Grigore Davideanu<\/td><\/tr>
<\/th>dr. Felicia Flocea \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/td><\/tr>
<\/th>dr. Anica Horaicu<\/td><\/tr>
Conservator<\/th>Alexandru Buzurin<\/td><\/tr>
Custodesal\u0103<\/th>Giliola Pascaru<\/td><\/tr>
Restaurator<\/th>Bogdan Gheorghe Adobroaie<\/td><\/tr>
Supraveghetor gestionar<\/th>Elena T\u00e2rziu<\/td><\/tr>
\u00cengrijitor<\/th>Dorina Ad\u0103sc\u0103li\u0163ei<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n

Sponsori<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Finantarea muzeului a cunoscut de-a lungul zbuciumatei sale istorii at\u00e2t perioade de luminoasa prosperitate c\u00e2t si perioade negre de austeritate.
      Astfel, prin porunca nr. 11 599 din 16-06-1844 \u201eDepartamentul din Launtru\u201d aproba ca locul viran ce aprtinea muzeului sa fie utilizat ca piata publica pentru produse agricole. Taxele ce le plateau producatorii fiind utilizate pentru finantarea cheltuielilor Muzeului.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen anul 1872, c\u00e2nd terenul pietii a fost transformat \u00een prima Gradina Botanica a Iasului de catre Dimitrie Br\u00e2ndza, Muzeul era deja subventionat \u00een \u00eentregime din Vistieria Statului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afara sumelor asigurate din bugetul statului si ale veniturilor proprii din taxe Muzeul a beneficiat \u00een permanenta de donatii ale unor personalitati si institutii, ce au \u00eenteles ca progresul cultural si economic al unei natiunii este dependent si firesc exprimat prin modul \u00een care functioneaza institutiile de educatie si cultura.
      Dintre acesti oameni de aleasa simtire si cultura pastram vii numele primilor sponsori ai Muzeului, cu totii personalitati de marca ale culturii si istoriei nationale.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen ultimii ani alti entuziasti oameni de suflet au sustinut muzeul \u00een execitarea misiunii sale educative, complet\u00e2nd resursele, adesea insuficiente, ale celei mai vechi institutii de cultura din Moldova.
      Numele lor, \u00eenscrise \u00een \u201eCartea de Onoare\u201d a Muzeului, vor fi amintite cu recunstinta de lungul sir al generatiilor ce vor beneficia \u00een continuare de serviciile Muzeului de Istorie Naturala din Iasi.<\/p>\n\n\n

SPONSORI<\/strong><\/th><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Viorel Braia, dir. S.C.SUPREM S.A.<\/strong><\/td>Materiale si servicii<\/strong><\/td><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Eugen Dascalescu, dir. S.C. ADIMET S.A<\/strong><\/td>Materiale<\/strong><\/td><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Andreiu Catoiu, dir. S.C. TEPRO S.A.<\/strong><\/td>Materiale<\/strong><\/td><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Gheorghe Cojocaru dir. S.C. FORTUS S.A<\/strong><\/td>Materiale<\/strong><\/td><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Viorel Dascalescu dir. S.C. ASAM S.A<\/strong><\/td>Materiale si servicii<\/strong><\/td><\/tr>
1999<\/strong><\/th>Orhei Constantin dir. S.C. CONEST S.A<\/strong><\/td>Materiale<\/strong><\/td><\/tr>
2000<\/strong><\/th>Doina Ailene dir. BANC POST, sucursala Iasi<\/strong><\/td>5 milioane lei<\/strong><\/td><\/tr>
2000<\/strong><\/th>Altetea Sa, Printul Dimitrie Sturdza<\/strong><\/td>Sistem calcul, PC<\/strong><\/td><\/tr>
2000<\/strong><\/th>Europrint<\/strong><\/td><\/td><\/tr>
2001<\/strong><\/th>Dumitru Virtu dir. Banca Rom\u00e2na de Dezvoltare, sucursala Iasi<\/strong><\/td>4 milioane lei<\/strong><\/td><\/tr>
2002<\/strong><\/th>Alexandru Gagea, dir. ROMTELECOM , sucursala Iasi<\/strong><\/td>Servicii<\/strong><\/td><\/tr>
2002<\/strong><\/th>Tenu director, S.C. I.M.A. S.A.<\/strong><\/td>Servicii<\/strong><\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ANUN\u021a IMPORTANT\u00cencep\u00e2nd cu luna mai 2013, Muzeul de Istorie Natural\u0103 este \u00eenchis pentru public pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103.Cl\u0103direa urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een expertiz\u0103 tehnic\u0103 pentru consolidare. Adresa: Bd. Independentei nr.16, Iasi 6600, Romania Tel. 40 232 201339 e-mail: grigore@uaic.ro \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Pagina gazduita de\u00a0Facultatea de Biologie Iasi Prezentare Muzeul de Istorie Naturala din Iasi…
Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":459,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-templates\/page-with-right-sidebar.php","meta":{"_editorskit_title_hidden":false,"_editorskit_reading_time":1,"_editorskit_is_block_options_detached":false,"_editorskit_block_options_position":"{}","_editorskit_typography_data":[],"_editorskit_blocks_typography":"","_uag_custom_page_level_css":"","footnotes":""},"class_list":["post-6519","page","type-page","status-publish","hentry"],"featured_image_src":null,"uagb_featured_image_src":{"full":false,"thumbnail":false,"medium":false,"medium_large":false,"large":false,"1536x1536":false,"2048x2048":false,"post-thumbnail":false,"mesmerize-full-hd":false},"uagb_author_info":{"display_name":"admin","author_link":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/?author=1"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"ANUN\u021a IMPORTANT\u00cencep\u00e2nd cu luna mai 2013, Muzeul de Istorie Natural\u0103 este \u00eenchis pentru public pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103.Cl\u0103direa urmeaz\u0103 s\u0103 intre \u00een expertiz\u0103 tehnic\u0103 pentru consolidare. Adresa: Bd. Independentei nr.16, Iasi 6600, Romania Tel. 40 232 201339 e-mail: grigore@uaic.ro \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Pagina gazduita de\u00a0Facultatea de Biologie Iasi Prezentare Muzeul de Istorie Naturala din Iasi……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/6519","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6519"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/6519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21896,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/6519\/revisions\/21896"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/459"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.bio.uaic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}