Activitate

Noi creaţii expoziţionale la Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi

PTERYGOTUS

Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi expune replica în mărime naturală de Pterygotus – una dintre cele mai mari specii de artropode din toate timpurile, care a trăit acum peste 400 de milioane de ani. Piesa a fost realizată, în conformitate cu datele ştiinţifice disponibile până în prezent, de Ion Cojocaru, biolog, şi Alexandru Buzurin, conservator muzeal, în anii 2013-2014, în atelierul Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi, Scopul acestei realizări a fost acela de a prezenta publicului o verigă remarcabilă din impetuoasa evoluţie a artropodelor, nevertebrate din care fac parte scorpionii, păianjenii libelulele, gândacii, albinele, fluturii etc., când acestea au putut ajunge la dimensiuni mult mai mari faţă de cele din zilele noastre.

Denumire taxonomică: Pterygotus anglicus Agassiz, 1844 Timp geologic: Silurian – Devonian mediu. Distribuţie geografică: Scoţia & Canada. Clasificare: Încrengătura Arthropoda, Clasa Merostomata, Ordinul Eurypterida, Familia Pterygotidae.

Speciile genului Pterygotus aveau dimensiuni cuprinse între 1,6 - 2 metri lungime sau chiar mai mult. Corpul lor este diferenţiat în două regiuni: partea anterioară, prosoma (un fel de cefalotorace), relativ mică, de formă subtrapezoidală, prevăzută cu 6 perechi de apendici, şi opistosoma (abdomen), alcătuită din 12 segmente plus un telson lăţit ce ajuta la înot. Prosoma prezintă dorsal, antero-lateral, 2 ochi compuşi, mari, iar median 2 oceli. Apendicii prosomei sunt: o pereche de chelicere, 4 perechi de picioare şi o pereche de palete înotătoare. Remarcabile sunt chelicerele, prima pereche de apendici, situaţi înaintea gurii, foarte dezvoltate, terminate cu cleşti prevăzuţi cu dinţi pentru reţinerea prăzii. Opistosoma prezenta branhii pe partea ventrală a primelor şase segmente.

Pterygotus ducea viaţă marină, în zona litorală şi probabil pătrundea şi în apele continentale. Paletele înotătoare şi telsonul lăţit sugerează că era un bun înotător. Era un animal carnivor, prindea prada (trilobiţi, moluşte, mici peşti) cu ajutorul chelicerelor. Prada era sfărâmată cu ajutorul dinţilor situaţi pe coxele apendicilor prosomei. Dispariţia acestor mari artropode pe parcursul Erei Paleozoice este pusă pe seama apariţiei peştilor placodermi şi a peştilor osoşi de talie mare. Fosile de Pterygotidae, numite şi gigantostracei, au fost găsite pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii.

Reconstituirea în mărime naturală a exponatului de Pterygotus a fost realizată de Ion Cojocaru şi Alexandru Buzurin în ani 2013-2014 în atelierul Muzeului de Istorie Naturală din Iași.


KELENKEN

Kelenken

La Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi este expusă, începând din luna octombrie 2012, reconstituirea în mărime naturală a uneia dintre celei mai mari păsări cunoscute din toate timpurile – Kelenken. Exponatul a fost reconstituit în atelierul muzeului de Ion Cojocaru, biolog, şi Alexandru Buzurin, conservator muzeal, în anii 2010-2012.

Denumire taxonomică: Kelenken guillermoi Bertelli et al., 2007 Timp geologic: Miocen mediu. Distribuţie geografică: America de Sud (Argentina). Clasificare: Ordinul Gruiformes, Familia Phorusrhacidae.

Kelenken aparţine unui gen dispărut de păsări nezburătoare gigantice din familia Phorusrhacidae sau „păsări ale terorii”, care au trăit în Argentina în Miocenul mediu, acum circa 15 milioane de ani. Resturile fosile constau într-un craniu aproape complet, tarsometatars şi oase ale degetelor de la picioare. Craniul de 71 cm lungime, incluzând şi ciocul de 45,7 cm, este cel mai mare dintre craniile cunoscute de păsări; tarsometatarsul măsoară 45 cm lungime. Primele resturi fosile de Kelenken au fost descoperite în 1999 de Guillermo Oscar Aguirrezabala în satul Comallo (Patagonia – Argentina). Ele sunt păstrate într-un muzeu de istorie naturală din oraşul San Carlos de Bariloche, dar abia după mai mulţi ani s-a realizat că ele aparţin un gen nou de păsări. Noul gen – Kelenken - a fost numit după un zeu din mitologia locală, iar numele speciei s-a dat în onoarea celui care a făcut descoperirea. Aceste păsări puteau ajunge la înălţimi de 2,30 – 3,0 metri şi o greutate de circa 230 kg. Erau păsări carnivore, putând ataca animale mari, de mărimea unui cal. Ciocul, puternic, prezintă adaptări la zdrobitul oaselor.


Kelenken guillermoi – reconstituire în mărime naturală. Muzeul de Istorie Naturală, Iaşi.
Realizatori: I. Cojocaru şi Al. Buzurin, Muzeul de Istorie Naturală, Iaşi, 2010-1012.

Kelenken - etape de lucru în atelierul muzeului

 

TYRANNOSAURUS

Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi prezintă publicului, începând cu anul 2008, un nou exponat – replica la scara de 1: 4,5 a unui dinozaur, Tyrannosaurus rex, realizată de Ion Cojocaru (biolog) şi Alexandru Buzurin (conservator muzeal). Acest exponat, unic în cadrul muzeelor de istorie naturală din ţară, conferă vizitatorului o imagine despre lumea animală de acum 68-65 de milioane de ani, dominată de reptilele gigantice.

Denumire taxonomică: Tyrannosaurus rex Osborn, 1905 Timp geologic: Cretacic superior – Maastrichtian (acum 68-65 milioane de ani) Distribuţie geografică: America de Nord Clasificare: Supraordinul Dinosauria, Ordinul Saurischia, Subordinul Theropoda, Familia Tyrannosauridae.

Tyrannosaurus a fost unul dintre ei mai mari prădători de uscat din toate timpurile, având o lungime de 13-14 m şi o greutate estimată la 5-7 tone. Prada sa era reprezentată, în general, de dinozauri erbivori precum „dinozaurii cu cioc de raţă” (Hadrosauridae). Tyrannosaurus a dispărut în timpul marii extincţii de acum 65 de milioane de ani, provocată, după câte se ştie, de coliziunea Terrei cu un asteroid de circa 10 km diametru, care a lovit actualul Golf Mexic (Peninsula Yucatan). Acest dinozaur a devenit foarte popular, mai ales după difuzarea internaţională a cunoscutului film artistic al lui Steven Spielberg, Jurassic Park (1993) sau a unor documentare ştiinţifice produse de BBC, precum Walking with Dinosaurs (Tim Haines & Jasper James, 1999) şi altele.     

Tyrannosaurus rex (reconstituire la scara de 1: 4,5), Muzeul de Istorie Naturală, Iaşi.
Realizatori: I. Cojocaru şi Al. Buzurin, Muzeul de Istorie Naturală, Iaşi, 2008



Tyrannosaurus - imagini din expoziția permanentă și etape de lucru în atelierul muzeului.

 

Expoziţie omagială Charles Darwin

În anul 2009 se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin (1809) şi 150 de ani de la publicarea lucrării sale capitale „Originea speciilor” (1859). Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi a organizat, cu prilejul Anului Internaţional Darwin, o expoziţie comemorativă pentru amintirea şi preţuirea marelui naturalist. Expoziţia cuprinde un portret-basorelief al marelui savant (realizator: Al. Buzurin), explicaţii privind semnificaţia operei sale ştiinţifice, imagini reprezentative (fotografie-portret, pagini de manuscris, traseul călătoriei în jurul lumii, cabinetul de lucru, casa unde a locuit, fosile descoperite), precum şi principalele sale lucrări traduse în limba română sau lucrări biografice.


Expoziţia omagială „Charles Darwin” la Muzeul de Istorie Naturală Iaşi

Programe speciale de instruire

Muzeul oferă programe speciale de instruire, īn colaborare cu instituţii de īnvaţămānt de diverse grade. Acestea au la bază programa şcolară de nivel gimnazial şi liceal şi include lucrări practice de zoologie, dăunători agricoli, biogeografie, biodiversitate, protecţia naturii etc., ce se predau la nivel universitar; baza acestor activităţi educative o constituie temele de zoologie si ecologie.
Ştiinţele vieţii tind să ocupe un loc din ce īn ce mai important īn preocupările omenirii. Aceste ştiinţe sunt cele care pot oferi răspunsuri la īntrebările fundamentale de astazi: supravieţuirea speciei umane īntr-un mediu tot mai deteriorat, găsirea unor remedii pentru bolile grave ale epocii, rezolvarea crizei de apă curată şi proteine cu care se confruntă mai mult de jumatate din populaţia omenirii. Ca urmare, deşi īn programele de studii din Romānia ştiinţele biologice nu sunt īncă suficient de bine reprezentate, ele pot fi completate prin informaţii obţinute īn afara sălii de clasă. Muzeul nostru oferă o bază didactică de valoare excepţională pentru studiul zoologiei, geologiei, paleontologiei, botanicii şi ecologiei.