motto

Scurta prezentare

In ciuda suprafetei relativ restranse ocupate de substratul dur (~0,3% din suprafata totala a platformei continentale romanesti), acesta prezinta o importanta stiintifica si economica deosebita. Astfel, substratul pietros, datorita neregularitatilor, fisurilor si surplombelor sale, prezinta o complexitate extraordinara a habitatelor, oferind conditii favorabile pentru dezvoltarea unei vieti foarte bogate si diversificate. Substratul dur adaposteste mult mai multe specii decat sedimentele mobile relativ omogene din vecinatate. Pietrele si stancile reprezinta biotopul preferat al aproape tuturor formelor epibentice sesile si incrustante, formand epibioze bogate, care la randul lor duc la o diferentiere si mai mare a niselor ecologice si microhabitatelor. In plus, algele macrofite se dezvolta numai in cadrul fundurilor pietroase si stancoase, marind si ele suprafetele disponibile pentru instalarea organismelor epibenticeNeregularitatile reliefului fundului, epibiozele luxuriante si densitatea ridicata a organismelor petricole fac ca substratul dur sa reprezinte locul de trai, de refugiu, de hranire si de reproducere pentru numeroase organisme. Astfel, substratul dur este locul preferat de depunere a icrelor de catre unele specii de pesti cu o valoare economica deosebita, cum ar fi calcanul, lufarul sau zarganul. Nu intamplator portiunea de fund marin cuprins intre Vama Veche si 2 Mai a fost declarata drept Rezervatie Stiintifica Marina, prima si deocamdata unica rezervatie submarina din bazinul Marii Negre.

Presiunea crescanda a factorului antropic asupra faunei bentonice din ultimii ani, cum ar fi regularizarea debitelor fluviale, urbanizarea si industrializarea litoralului, lucrarile de amenajare costiera, extinderea retelei de porturi si intensificarea traficului maritim, precum si fenomenul global de eutrofizare si poluare, au determinat schimbari profunde in ceea ce priveste compozitia calitativa si distributia cantitativa a populatiilor de organisme bentonice de la litoralul romanesc al Marii Negre. Cele mai afectate au fost biocenozele din imediata apropiere a coastei, inclusiv biocenoza substratului dur.

Derularea acestui proiect va permite, in afara de o aducere la zi a inventarului speciilor, o estimare a densitatilor si biomaselor realizate de organismele epibentice care populeaza substratul dur. In felul acesta se va putea realiza o cunoastere mai aprofundata a dinamicii, potentialului biotic si productivitatii acestui tip de sediment. Se preconizeaza ca rezultatele obtinute sa se constituie intr-o baza de date initiala pentru monitoringul ecologic integrat la nivel regional si/sau national.